SummeяĐяeam

2012-02-06T22:39:00.001+02:00

N-am mai scris de ceva vreme pe aici..si m-am gandit ca ar fi timpul sa si asez pe hartia virtuala, gandurile mele din ultima vreme..Eram intruna din zile la servici, si uneia din colegele mele, putin mai "cu burtica" i s-a pus intrebarea: esti insarcinata? Bineinteles, ca ea , dupa aceea, suparata, a venit sa ni se planga noua, iar noi am consolat-o ca numai burtica e de vina, caci in rest arata grozav. Asta voiam sa spun: candva, vreau sa arat si eu asa grozav, sa port o rochie cu model navy la umeri, si sa mi se puna intrebarea: "esti insarcinata?" Iar eu sa raspund :"da, cum de ai ghicit?"..poate ma las dusa putin de val, pentru ca, atunci cand se intampla ceva in familia mea, mi-as dori si eu acel ceva..nu toata lumea va intelege ce spun.. dar, cert e ca va veni vremea fiecaruia.. Trebuie doar sa avem rabdare.. eu nu mai am , din pacate. Si mi se pare greu , si insuportabil gandul ca sufletul meu pereche este si va fi la mii de km distanta de ziua nasterii lui, si nu voi fi in stare sa-l fac cel mai fericit om din lume, pentru ca merita..imi pare rau, scumpule.. Dar poate, curand..am sa ma revansez..

2

2012-01-27T23:10:00.000+02:00

Nu stiu cand.. sau cum, dar e cert ca jurnalul meu a devenit in timp unul de iubire pentru tine..un loc in care exprim ce-mi vine in minte, un loc unde e scris alb pe negru, cata fericire mi-ai adus, toate dovezile de iubire..toata multumirea mea..Te-am intrebat azi cum e orasul in care stai, si incercam sa mi-l imaginez prin cuvintele pe care mi le spuneai.. incercam sa mi imaginez ca odata , vom sta si noi intr-un "castel", al nostru,casuta sau apartament, cu flori frumoase pe pervaze..incercam sa-mi imaginez cum e acolo, cum ar fi sa fiu si eu langa tine.. M-am lovit azi, ca un copil prost, incercand sa ies din camera parintilor. Am dat cu capul tare de usa, si primul lucru care mi-a venit in gand ai fost tu. Pentru ca atunci cand ma doare, tu esti mereu langa mine si ma faci sa trec mai usor peste. Pentru ca atunci cand mi-e frig, tu esti langa mine sa ma incalzesti. Pnetru ca atunci cand mi-e frica, esti langa mine si ma linistesti si-mi spui ca va fi bine. Pentru ca atunci cand vreau iubire, esti mereu aici si mi daruiesti cele mai frumoase si dulci saruturi, cele mai cuprinzatoare imbratisari. Ma gandeam la astea, in timp ce ma intorceam in camera. Si am inceput sa plang, si nu mi-e rusine ca o spun. Am plans ca un copil mic, in pumni, pe perna pe care dormeai tu.. si nu stiu de ce m-am oprit din plans, caci oricat mi-as spune ca "va fi bine", mie nu-mi iese la fel de bine ca tie. Totul in jur e oribil, si traiesc numai in amintiri. La nuntile noastre, la bunicii tai, cu calul, acasa la mine, cand ai venit la servici, la facultate.. mi-e dor sa fim simpli, dar sa ne iubim. Mi-e dor sa ma iubesti.. abia a trecut o zi..cate vor mai fi..

yanimda kal..

2012-01-26T23:31:00.000+02:00

De acum..nu traiesc decat in trecut. Privesc cu atata melancolie in trecut, in vremurile in care te tineam de mana si nu simteam decat iubire. Nu-mi faceam giji pentru nimic altceva si traiam fericirea din plin. Mi-e dor de tine, deja, si te vreau aici.. Sunt distrusa, sunt ...atat de distrusa, atat de .. vino inapoi.. Am nevoie de tine, sa ma sustii, sa ma iubesti, sa-mi dai tot ce mi-ai dat pana acum, cu atata simplitate si usurinta. Vreau iubirea ta, pe care mi-ai promis-o, vreau fericire, vreau..te vreau pe tine..! nu vreau nimic altceva decat pe tine.. vreau sa stai aici, langa mine, sa ne bucuram unul de altul, sa adorm in bratele tale.. nu vreau sa plang..nu vreau sa plang ca la inceput, cand crezusem ca te-am pierdut si nu stiam de ce sufar atat de mult.. vreau sa vii acasa, langa mine si sa mi juri ca n-ai sa mai pleci vreodata..

ANM a emis un cod rosu pentru toate regiunile inimii mele, pentru o perioada nedeterminata..

2012-01-12T11:55:00.003+02:00

Nu-mi place Soarele de afara desi asta era ceea ce imi doream in ultima vreme. Se anunta o vreme tare aiurea in sufletul meu si , ca atare voi scrie doar despre dorinta mea arzatoare de revenire a ingerului pierdut/plecat-in-delegatie.Sunt indragositta pana peste cap, chiar si dupa atata timp, si nu e bine deloc, pentru inima mea. Se imbolnaveste, trecand prin atatea incercari.. Sau devine mai puternica?! Am nevoie de parerea unui doctor de inimi, caci eu insami, care voiam sa devin medic, habar n-am ce efecte se vor abate asupra mea, in cele..cateva luni care vor fi. Gravitatea problemei ma face sa sper, sa ma rog ca nu va fi soare decat atunci cand vreau eu. Sa nu simt ca ar putea sa fie bine cand nu e. Bate vantul foarte tare afara, si tata imi spune ca vine vreme rea, asa au anuntat si la meteo.

Tell me about it, huh..

Regrete sau "asa e mai bine"?

2012-01-11T22:01:00.001+02:00

Ma intind in pat, gata sa adorm desi nu suport caldura si nici gandul, indreptatitor de altfel, care sustine ca n-ar trebui sa ma mai uit la filme care sa ma sperie. Noaptea. Sau cand sunt singura. Si sunt singura caci ai mei probabil au adormit.Si totusi imi dau silinta sa adorm si sa visez ceva frumos, nu ca in noptile trecute, si incerc sa-mi decorez casuta, cea pe care o sa o impart cu iubitul meu in viitorul apropiat dupa bunul plac. Insa, nu stiu cum, gandul imi fuge la Iasi. La caminele din campus, la noptile petrecute plimbandu-ma pe strazi cu iubitul meu, la planul neasteptat care s-a infaptuit in cele din urma. El, stiu ca a facut bine. Eu insa, ma indoiesc sa stiu ceva sigur cu privire la viata mea. Ce vreau? Ce ar trebui sa fac? Sa ma intorc acolo la vara, sa trec iar prin renovarea camerei de camin tipice si pline de gandaci ca mai apoi , colegele mele sa o strice si sa ma dea afara din ea..? sa ma duc acolo spunandu-mi ca am sa invat si ca voi face timpul departe de el sa treaca mai repede? sau sa raman acasa., sa ma inscriu la o postliceala si sa privesc melancolica pe geam, gandindu-ma la el tot timpul..Adevarul e ca nu regret faptul ca m-am retras de la facultate.Pentru ca aceea nu era "pentru mine.". Dar inscriindu-ma la una noua, si ducandu-ma zi de zi, calatorind cu tramvaiul zi de zi prin locurile fumoase petrecute cu el, de mana, m-ar nimici. As face in asa fel incat sa merg singura pe drumuri, sa ascult muzica la casti si sa plang, de dorul lui. Aici, acasa, realizez ca in seara asta e prima data cand ma gandesc la Iasi, dupa ceva multe zile.. Am fost plina de optimism, cautand sa-mi gasesc un job care sa-mi ocupe timpul si sa castig un banut in plus. But no chances and no luck.Si toti din jurul meu vor sa-mi dea sansa sa fac ceea ce-mi place cu adevarat, dar...dupa cum bine spunea cineva, eu am nevoie ca oamenii sa ma ajute sa ma hotarasc ce vreau.. Vreau ascultare si linistire si mangaieri pe sira spinarii, asemenea celor pe care i le dai unei pisici care toarce. Vreau asigurare. Caci deja am pierdut prea multe, nu pot, nu-mi permit sa pierd altceva..

"El: vino cu mine, iubito!""Ea: nuu, nu, I. nu vin, nu ma trage de mana!""El:ai incredere in mine iubito.."

Incredere am, desi ochii mei incep sa usture si sa se umezeasca putin. Zambesc amarnic catre zilele ce vor veni. La mine azi e Lunea Neagra, se pare, caci totul e negru negru..si nu prea pare sa vrea sa se lumineze..

I'll be your Emmylou..

2012-01-09T12:24:00.000+02:00

Cand imi amintesc, parca-mi cad lacrimi din ochiul cu care ma hotarasc sa plang. Traiam o viata frumoasa si ma pacaleam ca sunt undeva "sus", chiar daca nu recunosteam la momentul potrivit. Stiam doar eu asta, si eram multumita ca am mers la un liceu Bun. Azi, daca ai afla lucrurile pe care le-am facut si ultimele decizii luate, ai intra ca si bunica in camera mea, plangand si neintelegand ce s-a intamplat cu mine. Explicatiile ar fi de folos si nu prea, nu are rost acum. Prefer doar sa ma gandesc la viitor, asa cum faceam si pana sa-mi petrec 3 luni minunate cu iubitul meu, luni pe care nu le-am constientizat in momentele respective. Dar le constientizez acum, si le voi retrai in lunile care vor veni, luni in care voi fi singura ca si anul trecut.. Lucrul pozitiv era ca atunci stiam cat va fi, cand voi fi din nou fericita. Acum..E trist, dar tot ce am acum sunt amintiri. Si sperante..oare-mi va fi vreodata bine in cel mai pur si complet sens al cuvantului?

"Inchide ochii", imi spunea razand..

2012-01-05T23:11:00.001+02:00

Inchid ochii si acum, si-mi apare atat de clara imaginea omului cel mai pretios de pe lume, iubindu-ma, mangaindu-ma, avand grija de mine pas cu pas.O noua zi, o noua viata am inceput..O voi incepe, dupa ce te voi conduce, si voi avea grija sa treaca autocarul pe langa mine ca sa-ti pot face cu mana, sa-ti zambesc dulce si sa ma rog sa-ti fie bine. Asa faci tu mereu cu mine; nu mi-ai spus-o dar o citesc in privirea ta, pe care-o prind din microbuz atunci cand plec de la tine spre casa. Mereu cald, mereu dispus sa-mi daruiesti imbratisarea aceea miraculoasa, care ma calmeaza, si ma umple de multumire. Nu ma intreba, pentru ca nu stiu sa-ti raspund cum am sa pot sa rezist atata timp fara sa o simt.. Tii minte, cand ma tineai strans in tramvai de talie? dar de frumusetea diminetii de azi, iti amintesti? Fara tine..Cel mai mult au fost 21 de zile. Si 9 luni oribile pe care le-am numarat zi cu zi, ora cu ora.. Miliarde de priviri aruncate ceasului de pe perete. Si cand au trecut, in final, am avut ..parte de prea putin din ce ma asteptam..Cand ma iubesti, traiesc un vis. Din care nu vreau sa ma trezesc vreodata. Uita-te in ochii mei: esti cea mai importanta fiinta din intreaga lume pentru mine ! Realizeaza-ti visele, fii implinit..eu voi fi mereu in spatele tau, sustinandu-te..

Recenzie 2011

2011-12-29T13:45:00.001+02:00

Asta e inceputul micii mele recenzii asupra anului 2011. Cand eram mai micuta, tata si mama trageau concluzia in urma trairilor lor din ani, ca anii impari sunt mai buni decat cei pari. Am fost crescuta sa am incredere in judecata lor caci niciodata nu m-au dezamagit. Adica 2011 trebuia sa fie un an bun, si am pornit cu sentimentul asta in inima. Dar s-a dovedit a fi dezamagitor, cu mult mai multe depresii si ganduri si fapte rele comaprativ cu alti ani.. Sau poate ca eu nu-mi audc aminte.. Mai e 1 zi si vom trece cu pasi mari in anul in care , oamenii spun ca va fi sfarsitul lumii. Nu ma incred in asa ceva, imaginatia populatiei e mare desi am dat accept la o prostie de pe facebook, un eveniment care presupune supravietuirea dupa data in care cica, the world ends.Momentan, ascult muzica ruseasca, asta cred ca e. Dan Balan, "just before the mornings" si..gandul ma poarta frumos spre una din zilele frumoase petrecute la Batca..unde altundeva?! era cald, si atat de mult soare, si putin vant, caci era primavara..si soarele se odihnea jucaus in apa lacului de care eram atat de aproape, practic vorbind. Si aveam o rochie alba, pe care azi o impaturesc si o asez repede in sifonier pentru ca cineva mi-a spus ca e scamosata si nu se potriveste. O fi, si poate-a fost si-n zilele ei de glorie, dar atunci eram frumoasa. Eram frumoasa ca sa mai compari rochia cu o carpa scamosata si nedemna de lumea..oribila lume pe care mi-am dorit-o atat de mult in trecut si-n care traiesc astazi. Si desi era abia mai, aveam o simpla rochie..si parca si ciorapi..si un pahar de plastic alb, cu vin rosu in el, cumparat de la Cosmos. Mi-e dor..Cand am sa-nvat oare sa traiesc prezentul? cata nevoie am de o reteta precisa, nu luata de pe net..poate din carti, din cantece?!Oricum, recenzia mea se vrea a fi una concreta, deci voi scrie ce regret si ce doresc sa realizez:Greseli:-Ca am avut incredere in oameni, toti asa zisii prieteni se gasesc sa te tradeze cand ti-e lumea mai draga.. Eu care nu credeam asa ceva, si banuiam ca inca exista prieteni adevarati.-Ca nu am intrat la medicina. Nu stiu daca ar fi fost mai usor, dar as fi facut ceva de care-as fi fost mandra si m-as fi gandit ca "is worth it"..-Ca mi-am dezamagit parintii.-Ca nu sunt ipocrita.-Ca n-am invatat destul, pentru toate, si pentru BAC si pentru admitere, si regret lenea mea. Am sa dau lateredit, nu-mi vin toate-n minte acum..oricum sunt destule.Am un singur vis, pe care-as vrea sa-l realizez: sa fiu mai buna.Mereu imi propun asta, pentru cei din jurul meu, pentru..mine?! nu, eu n-am nevoie de asta decat in momentele mele perfectioniste. Sunt obisnuita cu mine asa, nesimtita, plangacioasa, lenesa, si cateodata daruitoare de bucurii. Intentionat. Ador sa fac cadouri, si am sa le fac atata timp cat voi fi capabila. Atat. Parintilor mei le datorez tot, si iubitului meu. Cu care nu ma certam niciodata atat de des, sau cu care certurile nu pareau atat de intense si atat de durabile..Ce pot spune? Iert?! nu iert..Nu sunt ipocrita si nici nu pot tine ura si dorinta de razbunare intr-o mica codita , ca scorpionul autentic. Ma doare, si sufar din cauza asta, dar asta sunt eu. Nu iert nimic din ce-am patit anul asta, niciun rau si nicio intentie. Si nu ma razbun, dar imi doresc tare mult sa gasesc vreo metoda. Stiu ca nu sunt buna, blame me. Nu poti pleca capul pe-o parte cititnd asta si spunand "ce fata buna..". Nu, asta nu sunt eu. Eu doar plang, si ascult tipete si imitari. Si sarcasme. Asta-s acum, maine ..nu stiu..nu vreau sa mai plec de acasa. Vreau sa stau aici, sa ascult versuri rusesti. La multi ani...

hei, happiness

2011-12-23T22:18:00.002+02:00

Ok, e timpul. Am spus ca n-am sa o fac dar uite-ma tastand!Am tot evitat sa scriu despre un film pentru ca eu personal, cititnd alte bloguri in care se povesteste despre filme nu sunt intr-atat de convinsa sa verific cele comentate pe blogul respectiv in filmul respectiv. Dar poate altii o fac. Sau poate putinii mei cititori sunt la fel ca mine in aceasta privinta. Oricum, simt nevoia sa o spun. E vorba de un psihopat care isi iubeste atat de mult prietena incat..nu stiu, zambesc de fiecare data cand ii citesc in subtitrare vorbele pe care i le adreseaza. Si ma duc in bucatarie, incercand sa am grija de oala cu paste pe care incerc sa i-o pregatesc mamei si ma opresc uitandu-ma in oglinda. Si ma-ntreb cum de nu sunt capabila sa fiu mai draguta, sa ies mai mult in evidenta, sa-mi fac iubitul mai mandru? Si cealalta parte a mea-mi spune ca sunt destul de draguta..si ca nu eu gresesc.. Oricum, nu despre asta e vorba. Eu si parerile mele neobisnuit de ciudate in anumite perioade ale lunii (so I’m excused..) suntem de accord ca ar trebui sa dam un mic print screen a unei declaratii pe atat de simple, pe atat de spectaculoase. Oh si print screenul are de asemenea rolul de a scuti eventualii cititori de a cauta filmul pe torrente sau de a-i cauta titlul pe vplay.

de fapt, traducerea libera nu descrie exact cuvintele:"making you happy it's my thing.."

Si diamantele se sparg..

2011-12-17T23:25:00.001+02:00

Intradevar, nu asta asteptam...nu am asteptat niciodata asta..In niciun caz sa-mi ascult parintii spunandu-mi ca si-au pierdut increderea in mine si nici faptul ca, vazandu-ma plangand in fata caminului, un catel sa vina sa ma "faca" sa-l mangai..sa-mi ridice cu boticul mainile sa-l ating. Si prin mangaierea pe care i-am daruit-o, sa mi regasesc eu calmul..si putina liniste?!Mi-am dorit, cel putin in ultimele zile, sa redevin copil.. Sa reusesc sa privesc din nou cu aceeasi caldura sarbatorile de iarna..bradutul impodobit..sa cant colinde.. sa daruiesc bucurie si fericire celor care ma iubesc si fac eforturi pentru mine..as vrea sadaruiesc incredere..si multumire si putina mandrie.. nu dezamagiri si nu minciuni..Tuturor..de cate ori n-am spus..:am sa ma schimb..am sa fac totul mai bine..Mi-e dor sa stau acasa, sa facem baie sambata seara si sa mancam sarmale fierbinti.As vrea sa redau timpul inapoi, si-n loc sa ma bat cu surioara mea pentru haine, sa le impartim si sa realizam cat de bine ne e una cu alta..Acum trebuie sa o revad doar prin pozele de pe facebook si sa-mi aduc aminte cum era..candva..cand eram copii..Doamne, du-ma intr-un loc in care sa pasesc si sa simt linistea aia..pacea aia sufleteasca: si un glas care sa-mi sopteasca..:"de-acum, va fi mai bine.."

Mirror on the wall

2011-11-08T00:03:00.001+02:00

Ma privesc in oglinda.. Si nu cred ca ma mai recunosc. Nu sunt frumoasa, nu-mi place cum arat. M-am schimbat in mai putin de o luna. Si nu mi-e bine, se duce si cheful de haz de necaz pe care l-am avut. Nu pretuiesc nimic. Si nu sunt pretuita. Si ma indrept spre pierzanie.Mereu am vorbit, sau cel putin de cand scriu pe blogul asta , de viitor. De cat de bine imi va fi. Acum intorc ochii melancolica spre trecut. Cooilarie, interzis grijilor. Interzis certurilor, urii, neajunsurile, mofturile, pretentiile nefondate, nedreptatile imaginare, pierderile fizice, materiale si sufletesti. Mi-e dor sa vin acasa, sa ma uit la telenovele si sa ma mir de cat de mult ma pot plictisi plimbandu-ma prin curte.S-au dus visele, ca in clipul ala. Cineva mi-a mancat visele frumoase si-mi serveste zilnic un viitor chinuitor, care nu pare deloc sclipitor. Unde-s realizarile mele, unde-i ambitia?Mi-e atat de teama....Stiu, par deprimanta. Dar asa ma simt. Doar cate-un zambet furat colegelor in tramvai, doar un zambet aruncat in trecut, in zilele frumoase cu soare si pline de treaba.Inchid ochii si-mi vine in cap o imagine, de acum 2 ani, intr-o iarna in care se topea zapada. Cand m-am plimbat cu telegondola, cand am adulmecat razele de soare..Aveam o geaca neagra, parul la fel de lung ca acum, dar invatam la cel mai prestigios liceu din oras, eram plina de vise si ambitii. Astazi nu mai am nimic. Absolut nimic.

Dor de casa

2011-11-03T12:28:00.001+02:00

Stiu, stiu, ar trebui, fix in momentul asta, sa las din mana doza de suc, sa-mi culeg ochii plini de melancolie de pe geam, sa inchid laptopul si muzica si sa-mi invat la analiza sau sa-mi copii referatul la elemente de fizica. Dar nu, nu pot.Pentru ca numai la asta-mi sta gandul..as vrea sa trec peste cele 2 ore ciudate si pline de plictiseala din microbuz..si sa ajung acasa, sa ma joc cu piscile, cu cateii mei si apoi sa..nu stiu..sa fac ceva prin curte.Simt nevoia sa fiu intre cele 4 laturi de gard, refacut de-a lungul anilor. Simt nevoia sa fiu "acasa". Nu pentru ca nu mi-ar place aici; ei bine nu-mi place foarte mult. Dar am nevoie de linistea si pacea pe care-o simteam diminetile cand ma trezeam si mergeam pe pragul din fata, ma incarcam cu raze de soare si-mi incepeam ziua cu cea mai mare cantitate de energie..Vreau totul inapoi; asa-i omul..pretuieste ceva la maximum abia atunci cand pierde acel ceva..

2011-11-01T23:14:00.000+02:00

Nu-mi pot da seama cand a trecut atat timp. Imi dau seama doar ca nu totul nu e asa cum ne dorim mereu sau cum visam. Ma asteptam, silly me, sa gasesc ceva "diferit" dincolo de plecarea mea de acasa. Nu ma asteptam sa-mi lipseasca toate lucrurile care mi se pareau obisnuite candva.Nu mi se mai pare atat de plictisitor sa fii singur acasa, sa te joci cu catelul, sa te alerge prin curte, sa intinzi rufe in soare, sa mergi in livada dupa nuci, sa te plimbi cu bicicleta in fiecare seara si sa mananci inghetata. De fapt, nu, mi-e atat de dor de toate lucrurile astea si urasc ca ma maturizez. Urasc, petru ca nu sunt invatata sa ma adaptez atat de usor, ca pe langa faptul ca scoala e destul de grea si seminariile prea solicitante, ca nimic nu e cum ma asteptam acolo, in campusul t.v..Poate doar ..ca nu sunt singura. Asta ma ajuta..

Pentru ochii tai.

2011-11-01T23:04:00.001+02:00

Ce poate fi asta daca nu dragoste? Cum poti simti ca cel de langa tine trebuie imbratisat la fiecare doua secunde? cum de-i sunt atasata unui om cu asemenea calitati, incat, uneori simt ca visez, ca plutesc pe un curcubeu de pe care nu as vrea sa cobor niciodata? mi-amintesc si-acum, ca si cand ar fi fost ieri..cand eram copil, ma mai trimitea mama dupa ceva la magazin si de multe ori, vara se intampla sa ploua. Inchid ochii si parca ma vad cum ieseam pe poarta, poarta la a carei clanta abia ajungeam de "inalta"ce eram si ma indreptam spre micul deal ce trebuia urcat pentru a ajunge la magazin. Si dealul ala avea o canalizare astupata pe vremea aia cu o piatra mare, ca o piatra de moara. Si totusi, de fiecare data dupa ce ploua, cand treceam pe langa gura de canalizare se auzea cum curgea apa prin toate cotloanele canalizarii. Si mi-era atat de frica. Asta pana cand, dupa ce m-a refuzat sor-mea a nu stiu cata oara sa mearga cu mine, am renuntat si m-am dus singura.Cantam, ca sa nu aud apa curgand; inca nu-mi pot da seama ce era atat de infricosator. Si atunci, cantand, am vazut un curcubeu care infrumuseta tot cerul. Era atat de mare, atat de colorat si se vedea atat de clar.. am ramas muta si pana si frica de sunetul ala urat a disparut intr-o clipa.Nu stiu cum de tin minte lucrul asta, in mintea mea totul e amestecat si inca-mi vin franturi din zilele copilariei, zile fericite si fara griji, dar ziua aceea, intamplarea aceea , a fost menita sa o tin minte cu lux de amanunte. Pentru ca in momentul de fata, mergand singura, de data asta si temandu-ma de neajunsurile lumii si de explorarea unei lumi pe care o credeam "mai buna", am parte de propriul meu curcubeu. Care nu ma incurca, nu-mi opreste vederea ci mi-o acapareaza in cel mai dragut mod cu putinta. Mereu langa mine, mereu vesel si zambitor, mereu sa-mi fie sprijin neconditionat. Multumirea, nu stiu cat de mare vine. Nu stiu daca indeajuns de mare sau indeajuns de buna. Dar exista si uneori nu-mi gasesc cuvintele pentru a o scoate din suflet si a o expune. Vreau doar sa intorc fericirea. Vreau doar sa o desenez undeva, sa traiesc zilnic in acelasi mod, semnalandu-i ascunzatoarea, iar atunci cand trebuie, cand simt ca trebuie, sa o scot la iveala. Printr-un zambet frumos, care sa transmita tot. Asta as vrea.

De prin viata.

2011-09-21T12:58:00.001+03:00

Si azi sunt fericita. Sau poate resemnata. Cum oare sa fac, sa echilibrez clipele in care ma inteleg cu ai mei si-mi doresc sa fiu langa ei chiar si de la vreo 170 de km distanta cu cele in care tipa la mine din o cauza inutila si infantila si-mi doresc sa plec mai repede?Cred ca si ei isi dau seama ca imi va fi foarte dor de ei, dar totodata trebuie sa pornesc pe propriul meu drum, separat de al lor si sa ma maturizez. (Se va intampla si asta, finally ? (: )Sunt in plina pregatire, si tot ceea ce colectionez de prin casa si consider ca mi-ar fi de folos e depozitat frumos pe canapeaua de dincolo. In curand va fi o gramada foarte mare si prea grea s-o mai mut si trebuie sa ma hotarasc daca le las acolo dat fiind faptul ca, hei! surpriza, curatenia generala "estivala" nu s-a terminat desi sezonul a luat sfarsit!In rest, astept cu nerabdare sa se incarce un episod dintr-un serial descoperit ieri; mai exact asta si sa vina ziua de arti cand ma voi deplasa ca gandul catre ziua de cazare a studentilor boboceei <3

What i'd do to have u near..

2011-09-19T20:38:00.002+03:00

Foarte, foarte speriata si nerabdatoare sa ajung la facultate. Nu stiu cat de bine am sa ma descurc la cursuri, dar stiu cat de mult imi doresc o camera draguta la camin si niste colege , cel putin binevoitoare. Nu stiu cate prietenii voi lega, dar faptul ca am sa-l am pe viitorul meu sot alaturi de mine, sa ma ajute si sa ma sfatuiasca e cu siguranta un pas drept inainte.Si stiu ca am vreo 10 liste pe care am scris tot felul de lucruri pe care vreau sa le iau la mine. Si stiu ca vreau sa gasesc locuri frumoase, pe care sa le consider ale mele. Nu sa-mi "marchez" teritoriul, dar cu siguranta mi-ar placea sa gasesc vreun varf de bloc "mobilat"cu o banca parasita sau ceva pe care sa stau si sa admir luminile noptii, care ma fascineaza atata de mult. Nu stiu cat de bine am sa ma descurc, dar sper sa nu dezamagesc. Imi doresc tare tare mult sa reusesc sa ma descurc, sa impart numai bucurie si sa vad zambete pe fata celor pe care ii iubesc si alaturi de care imi voi incepe un nou capitol in viata. Putini, ce-i drept, dar promit ca-i voi tine cu dintii langa mine si le voi rasplati dragostea.Promit ca voi semana fericire in viata celui care inseamna atat de mult pentru mine, Promit ca am sa leg prietenii frumoase si sa incerc sa le pastrez pentru o viata. Cel putin una. Promit sa-mi aleg o zona draguta in oras in care sa-mi placa sa-mi construiesc pe viitor o casa sau sa-mi cumpar un apartament. Promit sa fiu fericita, promit sa admir strazi si sa-mi doresc sa-mi tin logodnicul de mana pe ele. Promit.

E prima oara

2011-09-18T20:16:00.000+03:00

E prima oara cand ma simt atat de fain langa cineva..In intreaga maa viata, de doi ani incoace. Asta e fericirea si ma uit deznadajduita cum dau cu piciorul fiecarei intelegeri de fiecare data cand gresesc.. Cum se sterg zile si momente de fericire si de imbratisari.Sa ma gandesc cu mintea limpede la ce vreau de la viata... ma gandesc, desi nu stiu cat de limpede mi-e mintea acum. MI-e rau, ma simt rau..si-mi lipsesc visele si reusitele..SI totusi am atatea amintiri frumoase, care, nu-stiu-cum se aburesc si se pierd intr-o ceata care nu stiu de ce, cum, si pentru ce apare. Vreau fericire..vreau rasete si sarutari pe ochii de maslina.Imi pare rau ca-ti gresesc, imi pare rau ca nu ma cunosc nici eu intr-atat de bine incat sa termin cu problemele. Degeaba, da, spun ca "va fi bine, nu vor mai exista certuri". Dar..cuvintele nu mai ajuta. Trebuie altceva. Dar ce?

No one's marionette. Only for love.

2011-09-15T21:29:00.003+03:00

Arat minunat in pantalonii mei lalai si negri, mergand pe-o strada semi-luminata. Arat si ma simt bine, pentru ca port in suflet o iubire mare-mare, implinita prin fiecare sarut pe care-l impart cu el. Sunt bucuroasa si fericita. Macar odata pe zi. Macar cateva clipe in 24 de ore.

Vise..

2011-09-15T17:21:00.001+03:00

"I am done, smoking gun..I swear I'll change for you, I'll do anything for you..And big girls don't cry.."3 melodii, 3 stari combinate una in alta.Azi nu scriu cu diacritice. Azi sunt atat de hotarata sa ma schimb, ca sa ma simt bine..si tot astazi sunt atat de ..obisnuita, resemnata...?!Tot ce vreau acum..e sa ma intorc intr-un loc al meu, al nostru..la cel ce-mi apartine..si sa ma las purtata de val..sa ma las iubita..fara cuvinte..fara ganduri...fara atatea invalmaseli care ma fac sa mi schimb atat de des parerile despre lume..despre ceea ce ne inconjoara..Fara sa-mi doresc sa ma simt mai bine in fata unei lumi care nu ma cunoaste sau ma judeca dupa prima aparitie. Stiu, si eu rad de oameni. Dar e mai dureros atunci cand e viceversa. Si eu n-am picioare bronzate. Si nici pantaloni scurti care sa-mi scoata bronzul in evidenta. Eu n-am balerini rosii si nici cercei care se asorteze cu colierul furat din cutia mamei dar pe care ea nu-l poarta. Si vreau toate astea.Si nu fac intentionat sa stau incruntata cand merg desi uneori imi zic ca n-ar fi rau sa zambesc un pic. Dar apoi, daca isi da vreun mos cu parerea ca ii zambesc? Sunt atat de imprastiata, urasc lumea atunci cand sunt singura si pot da frau liber mintii sa gaseasca defecte. Urasc faptul ca niste copii idioti fara educatie se trezesc sa rada de codita mea de ciocanitoare prinsa cu greu in varful capului.Vreau sa locuiesc intr-un loc in care sa nu-mi fie teama de prejudecati si de judecatile unor fiinte in sine. Vreau sa merg pe strada cu fusta mea careia ii fuge fermoarul intr-o parte la fiecare pas si sa nu ma simt jenata de asta. Vreau sa urlu tare ca ma dor picioarele si sa nu trebuiasca sa micsorez pasul ca sa micsorez durerea eventual.Vreau multe..dar acum..vreau sa umblu in picioarele goale, in camasa lui si sa ma las sarutata.. Pot?

NU!

2011-09-14T19:50:00.000+03:00

M-am hotărât să-mi dau blogul spre citire! păi ce domne, de ce să mă ascund când eu atâtea de spus lumii ăsteia întregi. Uite mă, să vadă lumea că cutărică (adică moi) a scris că ei nu-i convine existenţa unui om-parazit, născut şi crescut pe banii lu mamica şi-ai lu tăticu.Asta înseamnă, că mă gândesc eu aşa, mai profund, că n-ar trebui să-i vorbesc , într-o discuţie amicală, după o revedere oarecare, că mie-mi merge atât de bine că am bani, că nu ştiu ce să mai fac cu atâţia. Să tac un pic din gură că nu mi-o mânca nimeni palma stângă să-i zic. Că-i normal să fii mai modest. Da nuu, nu merge aşa. Tu dă-i şi turuie mă nene de cât de bine te descurci tu. Urma să mă-ntrebi dacă nu cumva am nevoie de banii tăi. Şi crede-mă, nu mor de foame. Nu mă scald în ei da nici nu-mi trebuie mai mulţi.Acum mă opresc puţin şi cuget. Că eu nu mi-s atât de nesimţită şi cine citeşte bloguleţul ăsta inocent ştie doar că autoarea e una îndrăgostită până peste cap şi că îi plac melancolismele şi urăşte singurătatea. Şi la urma urmei, omul parazit nu e amicul meu. Şi-ar fi trebuit să plec auncând un "no, băieţi, eu mă duc să-mi iau o doză, sau să(-o) casc, în orice caz, voi fi pe următoarea bancă if u need me."..Doar că e..tare tare aiurea ca un om, făcând cunoştinţă cu un altul; de data asta şi fată şi deh, cică trebuie să ai măcar două trei maniere în faţa unei dame; mă abţin să turui numai despre mine şi să critic în sus şi-n jos vieţile altor oameni. Urăsc astfel de oameni. Sunt o scorpie şi de multe ori, urăsc mai tot tipul de oameni dar mă abţin, fac progrese, zâmbesc chiar dacă doare şi trec peste. Dar genul ăsta de fiinţe, mai rele ca animalele, sunt de netolerat, cel puţin în faţa mea.Acum, să respirăm..

2011-07-27T23:51:00.001+03:00

În seara asta mă simt tare singură..

2011-07-23T14:24:00.000+03:00

Sunt fericita, resemnata si multumita! imi place locul in care am ajuns. Imi place dragostea pe care o primesc, imi place el..vai, iar el stie!:">

Nu pot sa ma obisnuiesc, fara tine...

2011-07-16T23:02:00.000+03:00

...si nici nu vreau sa-nvat...
recitind cateva postari, mi-am dat seama ca ar putea fi cineva care tanjeste dupa imbratisarile mele. dupa glasul meu, dupa prezenta mea.
Si sentimentul de a o sti, de a o realiza, e minunat.
Omul pe care-l iubesc: e minunat.
Si trebuie sa stie asta!

2011-07-13T20:00:00.001+03:00

My dilemma..
e aceea ca nu prea inteleg de ce traiesc in viitor..eu personal. sau poate ca mai sunt oameni ca mine.. multi , putini.. de ce ne agatam de urmatoarea bucurie, de urmatoarea plimbare programata poate peste 1 luna sau mai mult..de ce ma stresez atat de tare pentru un examen nebun? de ce nu iau lucrurile usor si de ce n-am rabdarea necesara sa ma bucur de ziua de azi?...
da, asta fac..cu asta-mi ocup timpul in ultima vreme, invatand ca o descreierata, scarpinandu-mi muscaturile de tantar si incercand sa impart pacea intre astia mici: puiul de catel si pisica matura...

2011-07-11T23:11:00.001+03:00

Nu se compara nimic cu unele zile in care totul se dovedeste a fi minunat, nu exista niciun gand mai plin de optimism ca cele pe care le am acum, nu exista bucurie mai mare ca atunci cand iti amintesti cat de fericit esti cand iubesti...
Nimic nu se compara cu o amintire frumoasa...
nimic nu e la fel cand realizezi ca omul de langa tine, cel pe a carui chip rasare si se rasfrang razele calde ale soarelui dimineata e un inger, coborat pe pamant sa te mangaie, sa te alinte si sa te sarute cu cea mai mare cantitate de iubire capabila de existenta in inima unui tanar indragostit..
in situatia aceasta minunata ma aflu eu...iar acesta este al doilea post pe care-l scriu de pe telefon, in intuneric, numarand secundele pana il voi vedea din nou, maine dimineata..
probabil ca pe el somnul nu l-a prins inca spre deosebire de mine dar nimeni nu e mai asigurat ca mine...
caci, intre noi fie vorba, e prezent in fiecare vis..iar asta nu poate sa-mi displaca..

2011-07-06T20:36:00.002+03:00

I still got sand in my shoes, though i never went in a vacantion recently..
nu am timp sa invat, pierd timpul calatorind cu gandul si cu ochii deschisi peste porii peretilor vopsiti in portocaliu cald.
Mi-as dori atat de mult sa fac niste schimbari, mi-as dori ca schimbarile sa fie durabile. Sunt o fiinta lenesa, care nu cere nimic dar ar vrea ce e mai bun..

2011-07-04T22:51:00.001+03:00

Nu neg ca sunt fericita.
Dar mi-as dori ca multe alte lucruri sa fie ca-n filme..
Stiu, stiu, "iubirea" din filme e pura imaginatie a regizorului care spune cine cui sa imparta priviri, cine pe cine sa sarute delicat si sa-i promita marea cu sarea.
Si stiu, totodata ca treburile cu "va ramane mereu un copil,are in permanenta nevoie de o menajera..hmmm..il ador!" sunt doar lucruri de pur management pentru ca tantalocii de spectatori sa cumpere cafea. Ceea ce mie nu-mi place..(cafeaua)
Dorindu-mi ca lucrurile sa ia alta turnura..imi aduc aminte ce mai auzeam sau citeam prin reviste, ca dupa o vreme, sotul uita sa-ti mai aduca flori si devine un ursuz care-si arunca sosetele peste tot,
Ei bine, nu e cazul meu inca, dar stiu ca asta e realitatea de multe ori..si mi-e greu sa inteleg ca unii oameni isi"pierd" din adorare..putin cate putin..
La cat sunt de indragostita, inca visez ca iubitul meu sa-mi poata citi gandurile, sa ma rasfete, sa ma inteleaga si sa ma mangaie spunandu-mi ca va fi bine..unele vise se si indeplinesc..dar, oare e atat de greu sa intelegi o femeie? Nu e musai, dar cer mult o privire plina de iubire nemarginita? Odata pe luna, sa nu spun pe saptamana..
Cer mult o imbratisare si un "stiu, iubito..."la telefon atunci cand spun ca-mi lipseste, in loc de o vorba spusa ca sa ma acopere..daca femeile sunt de pe venus si barbatii de pe marte, nu putem invata marvenusiana?
Asa, ca un fel de...AlexandrIon...

...când am să fiu mare

2011-06-11T21:12:00.006+03:00

Nu doresc nimănui o viaţă tristă, nu că aş avea una. Nu doresc nimănui momente de melancolie , iar în cazul ăsta mă încadrez perfect eu. Acum. E adevărat că pentru unii oameni nu există poate, momente triste iar depănarea amintirilor poate fi pentru ei mai mult decât o bucurie.. Mă uit pe pozele unei bloggeriţe cunoscute unei cantităţi mai mici sau mai mari de oameni, ne-româncă şi citesc numai veselie pe chipul ei , încadrat de şuviţe blonde. Veselie se citeşte şi pe unghiiile ei colorate în galben. O nuanţă prostească, aş crede pe moment. Dar cât de mult aş vrea şi eu o ojă atât de veselă pe unghiile mele, acum. Cât nu tânjesc după o după-amiază sau o plimbare în care să-mi etalez pedichiura veselă, cu spiritul în acelaşi ton, asortat. Cât nu tânjesc după un moment de..deplinătate. Mulţumire deplină. Mulţumire de sine. Sunt atât de nehotărâtă, atât de oscilatoare în ceea ce mă priveşte, atât de schimbătoare. Vreau şi eu..continuitate. O continuitate ne-continuă, nu monotonă. Ci una care să-mi dea dreptul, pe deplin să fiu mândră de mine. Duc o luptă de afirmare cu mine însămi, cu lucrurile pe care le fac şi cu cele pe care urmează să le fac..
Sunt o scorpie şi deşi uneori accept asta, zâmbitoare, alintându-mă, ca azi, sunt atât de ruşinată de asta. De ce sunt creată astfel încat să găsescmereu câte ceva care să mă nemulţumească? de ce trebuie să mă răzbun pe cei care nu fac nimic decât să mă ocrotească de propriu-mi venin ?
Sunt schimbătoare dar niciodată nu reuşesc să mă schimb, să maschez sau să-mi schimb defectele. În final, le accept. Dar nu asta e rezolvarea. Iubesc prea mult oamenii ..iubiţi.., mi-e imposibil să nu-mi doresc să fiu mai buna pentru ei..E al doilea post cu tema asta, caut rezolvări,..printre rânduri....când am să fiu mare..vreau să fiu mai bună..

UPDATE :m-am bucurat când am văzut că s-a oprit ploaia.. acum n-o mai fac..vreau din nou ploaie, vreau să revăd picurii minunaţi cu care mă asemăn..vreau ploaie , fără soare, până când voi vedea soarele răsărind şi-n viaţa mea, în mintea mea.

când am să fiu mare..vreau să fiu mai bună..
Directia 5 - Asa incepe dragostea

Asculta mai multe audio diverse

Toata viata ti-o dau.

2011-06-09T17:09:00.003+03:00

Like the air that I breath, u'll always be there..

Incep sa cred in lucrurile pe care le vad zilnic, incep sa-mi doresc din ce in ce mai mult sa devin mai buna. Nu stiu daca pentru cineva sau pentru ceva in mod special, poate ca exista anumite persoane pentru care as vrea sa ma schimb.. Dar am ajuns sa ador frumosul, ador muzica frumoasa si linistitoare, imi plac privirile expresive din pozele din reviste, imi plac pantofii din magazinul pe langa care treceam in fiecare zi in drum spre casa, si da, n-as refuza daca mi s-ar oferi vreo cateva mii de perechi. Nu vreau sa ma ingrop in lucruri materiale. Dar in acelasi timp nu vreau sa ma despart de starea aceea de beatitudine cu care pot fi multumita usor. Imi doresc atat de mult sa aduc zambetul unui om pe buze; acelui om pe care-l iubesc la randu-mi.. ador sa fiu luata in brate, si ascultata si mangaiata pe par. Ador sa mi se vorbeasca frumos, sa fu ascultata si poate si sa primesc confirmari, chiar daca n-am dreptate. Si-mi place sa ma alint, ca o pisica. Si la urma urmei, cine n-ar face-o? Tanjesc dupa intelegere si-n acelasi timp, as intoarce lumea pe dos numai pentru a reusi sa aduc bucurie in ochii celor din jur. Stiu ca uneori dezamagesc, si-mi plec ochii rusinata. Si-i simt umezi. Mi-as dori sa fiu capabila sa ma stapanesc, sa nu spun sau sa fac lucruri pe care le voi regreta mai apoi. Mi-as dori sa nu fiu decat o raza de bucurie in ochii celor care ma privesc. E un vis strasnic acela de a aduce multumire in inimile celor din jur. Ca un curcubeu dupa ploaie, imi doresc sa aduc mereu parfum de trandafir portocaliu (ca cel din curte) , imbratisarile mele sa fie de nedescris...sa fie macar o persoana pe lume care sa tanjeasca amarnic dupa imbratisarile mele..poate de aceea ma si straduiesc ca imbratisarile mele sa fie cat mai dulci si delicate...Imi doresc sa fiu buna, imi doresc sa si ajut, sa sprijin, sa multumesc decat sa fiu vesnic recunoscatoare pentru ajutorul primit.. Stiu ca sunt capabila, imi lipseste doar vointa aceea cu care ma laud mereu.

2011-06-04T22:10:00.003+03:00

Ies afara.. privesc in zare si vad Crai Nou..si simt miros de vata de zahar..si parfum de imbratisari..vara e anotimpul meu preferat, cel putin noptile care nu sunt atat de pline de caldura si de ..chestii ne-importante dar care pe moment imi dau atatea batai de cap..
E posibil ca tot timpul o singura persoana sa-ti fie in minte, sa intorci pe toate partile amintirile din timpul petrecut impreuna? e posibil sa-ti doresti sa fie bine dar de fiecare data, te despart atatea lucruri de starea de "bine"..?
vreau sa te strang in brate..as vrea sa citesti asta acum, sa stii cat de mult te pretuiesc, cat de mult imi lipsesti dupa ce inchidem telefonul, cat de mult...imi doresc sa fii alaturi de mine, minut de minut..
stiu ca ne-am schimbat, stiu ca nu mai putem fi la fel, dar ne putem lupta in continuare pentru ca fiecare din noi sa fie la gradul maxim de implinire si multumire..
Aminteste-ti cat ne iubim, aminteste-ti asta in momentele in care ..Nu-stiu-cine, din noi, incearca sa ne conduca pe cai gresite.. Ne lipseste ceva? da, ne lipsim unul altuia..
Si singurul lucru care conteaza e ca nimic pe lumea asta nu poate interveni in inima mea, in sentimentele mele pentru tine..

2011-06-03T12:30:00.002+03:00

Home sweet home.. mi-a lipsit sa intru aici, mi-a lipsit sa vorbesc cuiva..poate nimanui pentru ca n-am multi utilizatori..dar imi place sa cred ca este cineva care ma urmareste in tacere..la urma urmelor, n-am putut renunta niciodata la blogul asta, la casuta mea, dac-as putea spune pentru ca ma intorc mereu aici..sa spun cateva cuvinte, sa ma simt mai bine, ca dupa o discutie cu cineva drag..

Stelele mă dor, că-s mai frumoase de atâtea ori..

2011-04-09T20:57:00.003+03:00

..alături de tine..
Da, ar fi de atâtea ori mai frumoase..stând alături ţie, pe acoperişul unui bloc, simţind briza ce ar trebui să fie caldă dar în aprilie anul acesta e mai rece decât ar trebui..să râdem, să ne îmăţişăm, să privim luminile oraşului sub cerul cu miliarde de stele..
Da, cu îngheţată alături de noi, să dârdâim de frig, sau cel puţin eu să dârdâi iar tu să-ţi dai sacoul jos ca în miile de dăţi în care ai facut asta..(mai frumos ca-n filme)
Am atâtea motive de mulţumire şi sunt atât de recunoscătoare..chair dacă uneori nu o arăt..pentru tot! Te văd în jurul meu, peste tot regăsesc felul tău special de a-mi zâmbi, d-a mă iubi..de-a mă face fericită..

Dac-ar fi să număr toate stelele sub care-am dormit..

Spring rain..all-seasons L.O.V.E.

2011-03-26T21:48:00.004+02:00

Visez la o ploaie de primăvară, ca cea de azi, dar savurată lângă El...
visez la un sentiment la fel de frumos ca atunci când m-ai prins forţat cu centura de siguranţă..vreau să petrec fiecare minut alături ţie..vreau să fim fericiţi şi să nu existe niciun moment de ne-fericire...până şi atunci când vor fi motive de tristeţe, aşa cum tu îmi dai putere mereu şi-mi transformi lacrimile în zâmbete şi apoi în rafale de râs, aşa învăţ şi eu să te alimentez cu bucurii..şi cu putere..
Stau pe scaun, privind înşirate bijuteriile dăruite de tine..mă simt atât de mândră asemeni unei prinţese căreia i se cuvin asemenea podoabe superbe..şi mă gândesc cât de minunat ar fi să le pot purta acum, însoţindu-te..
Sunt aici aşteptându-te , iubitule..am căpătat atâta putere, iubirea ta m-a făcut atât de puternică...
im waiting for u to come home.. coming home..

2011-03-22T19:27:00.001+02:00

est-ce que je lui l'aime....

Optimistic.

2011-03-21T19:44:00.002+02:00

Ştii, voi re-citi postările mele încărcate la maximum de tristeţe şi dor, atunci când voi intra la calculatorul unei colege de camera, peste puţin timp...
acum mă simt mai bine, chiar dacă durerea mea de cap continuă..ei bine..să-mi dea dureri de cap..!

Its all about making changes or staying the same.

2011-03-21T13:16:00.002+02:00

Cred că mi-am făcut deja un fel de obişnuinţă în a scrie pe blog după plecarea fericirii mele. Am învăţat că distanţa se poate învinge, dar nu întotdeauna..poate că asta e ce mă doare mai mult. Că ştiu ce pierd, că ştiu cât de minunat e totul and im damned to remain in here.Mă mulţumesc sperând că totul va lua sfârşit în curând. Mă lupt cu mine însămi, momentan, mă lupt, încercând să recuperez ce am avut în urmă cu câteva zile, lucru de care eram atât de sigură că e al meu, încât nu i-am acordat aceeaşi atenţie şi preţuire. De ce îmi doresc să te am tot timpul lângă mine dacă nu ştiu să te preţuiesc cum trebuie ? De ce sunt atât de ..vraişte?
Am primit azi o gogoaşă în dar, pe care am mâncat-o ca pe o savarină.
Şi soarele ce apare, de ce apari?, parcă nu-şi are locul tocmai azi. Nu-l aştept decât pe data de 7aprilie, nu-l aştept acum, nu am nevoie de tine, nu am nevoie să-mi revină în minte momentul în care am parcurs cu privirea întreaga suprafaţă din curtea autogării până când am dispărut subit înaintea autocarului ce urma să plece, să plece din jurisdicţia judeţului şi să ajungă acolo unde mi-aş dori să fiu, dar în ciuda dorinţelor mele, tu rămâi singur, înfruntând greutăţi pe care, îndreptăţit, uneori mi le ascunzi doar ca să nu-mi fac griji..
Eşti mai dulce decât orice fiinţă de pe lume şi de mii de ori rămân uimită de cât de mult te iubesc, cât de mult am nevoia să-mi fii alături.
Am auzit astăzi ceva care m-a pus pe gânduri, lucru de care totuşi nu sunt atât de sigură că face parte şi din caracteristicile locului unde îţi împărtăşesc gândurile mele,..dar poate de aceea nici nu vreau să facă parte.. E locul asemenea cărţilor publicate cu scrisori de dragoste, ca cele ale prinţeselor sau actriţelor consacrate. Mă bucură gândul ăsta...mă bucură şi faptul că în curând vom putea spune: ei bine, au mai trecut 20 de zile..
Şi cu cât timpul trece, cu atât mă văd mai aproape de tine..
Am vrut să te sun, cu puţinele minute rămase, am vrut să te sun în pauză; uneori nevoia mea devine atât de compelxă încât nu-i găsesc adevăratul motiv, poate doar să-ţi ascult glasul..poate doar să..da..doar să-ţi aud glasul. Realizez că ăsta e cel mai plauzibil motiv..să-ţi aud glasul, să te aud cum pronunţi ce faci, iubito? dar n-am făcut-o...din mai multe motive..
Şi nu ţi-am spus, dar atunci când pleci simt că vorbăria noastră va deveni din ce mai restricţionată de cele ce ne inconjoară, şi-mi doresc atât de mult să rămâi.. Îmi revine în minte bucuria mea de a te vedea..bucuria întinsă pe două ore de schimburi de păreri şi imagini preluate de pe geamul aburind al autobuzului..îmi revin în minte atâtea aminriti frumoase, petrecute parcă într-un vis pe care mi-l amintesc şi-l retrăiesc clipă de clipă în totalitate.
Nu vreau să se schimbe nimic, nu vreau să fac nicio schimbare; poate doar în felul meu de-a fi..
În erst, verau să continuăm să fim noi, să ne luăm puterea zilnică unul din glasul celuilalt, atunci când doar glasul e cel ce ne ţine la propriu, unul lângă altul. Căci sufletul meu e acum lângă tine, zâmbindu-ţi, în timp ce te chinui să scrii pe foile albe la laboratorul-seminarul-cursul actual..
Voi fi puternică; asta îmi şoptesc mereu atunci când privesc roţile autocarului care are groaznica misiune de a te duce departe de mine iar atunci când văd alte roţi staţionând lângă mine, roţi aparţindând autovehiculului din care cobori zâmbind , mă săruţi şi-mi şopteşti să aştept până să-ţi iei bagajul, ei bine..atunci îmi permit să spun , privindu-te cum mergi după şofer să-ţi deschidă compartimentul de bagaje şi-ţi zâmbesc..de acum , voi înceta să mai fiu puternică o perioada..2-3 zile doar, cât eşti aici să mă protejezi , să ai grijă de mine..

I won t go home without you..

2011-03-18T16:18:00.004+02:00

Asta trebuia să spun ieri dar n-am spus-o pentru că mi-ai citit gândurile..
Postarea asta, iubitule, ţi-o dedic ţie..
Uneori am atâtea să-ţi spun şi deşi petrecm timp preţios unul lângă altul, şi vorbim câte-n lună şi în stele, nu apuc să-ţi spun, sau poate apuc dar cuvintele mele n-au aceeaşi intensitate ca aceea pe care o au în adâncul gândurilor mele.
Eu îţi voi da putere, tu îmi vei pasa încredere şi tărie, cauzându-mi miile de sentimente de emoţie şi mulţumire şi recunoştinţă şi împreună vom trece peste toate!
Te Iubesc, Te Iubesc, Te Iubesc ! si cunosc semnificatia cuvintelor acestora mai bine ca oricine!

2011-03-14T13:34:00.000+02:00

Sunt optimista dar mi-e greu. Hai acasa..

Zi de 13..

2011-03-13T19:13:00.002+02:00

E interesant cum de melodia pe care o ascult acum, o melodie atat de ".."(no words)îmi dă o stare de fericire, de mulţumire, de ..am avut o zi minunată! am trăit o zi minunată, alături de cel mai minunat om, cu cel mai minunat zâmbet!
am fost purtată in cârcă, am dansat pe mijlocul străzii, pe linia aia albă :)
Sunt fericită, sunt atât de fericită, atât de mulţumită..plină de optimism şi iubire.!
Iubire.. oamenii care n-au cunoscut-o sau care au pierdut-o spun cu mândrie că nu e nevoie de iubire în viaţă; am cel mai bun argument pentru contra! : fără iubire nu se poate trăi pentru că e cel mai frumos sentiment din lume, descrierea e poate infimă dar semnificaţia e..supremă, credeţi-mă!
De ce ? păi, dovada sunt eu. Optimism, fericire, încredere în mine,în cei ce mă înconjoară, viaţa-mi pare ..hmm..promiscous...Pot să iau viaţa de la capăt azi, pot să fac orice mi-aş propune, pot face asta! pot să-mi păstrez fericirea în inima..

Ştii, iubitule, încă îţi mai aud cuvintele de încurajare, încă îţi simt buzele lipite de ale mele, încă îţi simt mâna caldă mângâindu-mă..încă eşti aici, în sufletul şi-n mintea mea..Ai grijă de tine acum, promit că în mai puţin de jumătate de an, am să o fac eu..şi la asta mă pricep cel mai bine..

2011-03-09T18:39:00.004+02:00

Mă gândeam astăzi cât de mult mi-ar plăcea să călătoresc. În oraşele din ţară, deşi poate nu sunt atât de minunate ca cele de afară, dar esenţialul e că aş putea să merg pe străzi şi aş şti sigur că nimeni nu mă cunoaşte, aş putea face orice lucru ştiind că nimeni nu mă va putea trage de mânecă spunând că nu fac bine; nici eu nu fac asta unui străin.
Vreau să fiu necunoscută, eventual cu iubitul meu, să fug de ceea ce îmi doresc cel mai mult şi-n acelaşi timp, după care urăsc să citesc dezamăgirea din sufletul meu. Mă opresc..

All we have lived together, thats why I love you.

it's just a matter of time.

2011-02-28T13:23:00.003+02:00

Ştiu că totul va reveni la normal, dacă normal înseamnă ceea ce-mi doresc cel mai mult.
Ştiu că va veni şi clipa când voi spune: "ei bine, gata, s-a terminat, acum sunt liberă să fac aia şi aia.."
Gândul că totul se apropie cu nişte paşi atât de mari dar în acelaşi timp, lucrurile se derulează atât de încet, mă sperie şi mă face să mă întreb dacă n-ar fi mai bine dacă aş lăsa deoparte noţiunea timpului..şi nu m-aş mai speria când aş vedea gravitatea problemelor. O parte a subconştientului mă linişteşte, îmi spune că totul se va termina cu bine, că mă voi descurca şi că totul va trece cât aş clipi din ochi. Cealaltă parte însă mă îndeamnă să reconsider toate gândurile de linişte cu care mă hrănesc şi să pun răul înainte. Oare asta ar trebui să fac?
Încerc să-mi pompez încredere şi să-mi ocup timpul cu lucruri de care ştiu că am nevoie. Dar de multe ori mă opresc, mă oftic şi..
ei bine, bănuiesc că totul ar fi mult mai uşor dacă l-aş avea lângă mine, pentru că ştiu că încurajările lui m-ar linişti şi mi-ar da putere să continui totul cu mai multă uşurinţă. Ştiu că prezenţa lui ar fi tot ceea ce contează pentru a-mi face viaţa mai uşoară dar încerc să privesc totul cu ochi limpezi: totul va deveni mai clar şi mai liniştit atunci când voi putea profita de victoria mea, aceasta constând în îmbrăţişările lungi şi infinite.
Poate şi lipsa Soarelui îmi cauzează tristeţe, poate şi lipsa ploilor şi prezenţa ninsorii în schimb, mă fac să mă gândesc la vremurile frumoase şi apuse de demult. Ieri am avut soare şi mi-aduc aminte întrebarea "eşti tristă, huh?"
adevărul e ca, pe moment, nu eram tristă..poate puţin resemnată că am făcut tot posibilul să mă asigur că el va fi bine în următoarele zile..Dar, lucrul cel mai liniştitor care mă hrăneşte e că, odată cu cele două săptămâni pe care le petrec singură, afundată în lucruri făcute doar pentru a uita noţiunea timpului şi nu numai, se apropie şi examenul de care trebuie să scap, se apropie şi primăvara, sunt mai aproape de fericire şi implicit de...libertate ?!
n-aş putea spune că nu sunt liberă-sunt! -dar nu aşa cum aş vrea.
Totul va fi bine, cât de curând- simt asta- voi respira aer pur de primăvară şi timpul va trece mai uşor odată ce voi re-începe plimbările lungi cu bicicleta, jocurile cu pisicile afară,-atunci când va dispărea frigul şi senzaţia că ceea ce-mi doresc cel mai mult pe lumea asta e să stau în faţa sobei.
Totul va trece când soarele o să răsară la ora 5, când luna iunie va trece, când voi profita de orice ocazie să pot să-mi împlinesc visul şi când calendarul va arăta 1octombrie. Mmm.parfum de..victorie!

ma intreb ce va fi Sambata, 25 februarie 2012 ?

2011-02-25T17:26:00.003+02:00

N-am simtit niciodata ca anii trec atat de repede ca astazi...cand imi aduc aminte cu exactitate fiecare clipa din ziua de acum un an..stiu ca era soare..ca am fost la Cosmos sa mi cumpar iaurt cu fructe si ciocolata cu alune. Stiu ca El m-a condus pana in statia de la BT si ca dupa multe imbratisari si sarutari am urcat in autobuz si am ajuns acasa.
Zilele au trecut dar eu nu mi-am imaginat vreodata ce inseamna sa fii fericit cu adevarat pe vremea aceea. Nu mi-am imaginat in clipa in care noi am implinit o mica luna ca peste un an voi avea atatea mii de amintiri superbe adunate in inima si in ganduri. Nu mi-am imaginat ce poate inseamna sa fii pe deplin multumit de ce ai, de ce urmeaza sa tii in palme.
Bineinteles, atunci nu mi-am imaginat si ca voi trece prin clipe grele-nu foarte multe-caci El le-a atenuat gravitatea, nu mi-am imaginat ca am sa ma maturizez in felul in care am facut-o.
Acum privesc totul din alt unghi dar ma amuza si ma multumeste felul cum eram inainte. M-am schimbat dar nu mi displace genul de persoana ce am fost.

Azi vreau sa zbor, tu esti un paradis, in stele nedescris, numai cu tine adorm..

Raspunde te rog, la telefon. Deschide-ti bratele si strange-ma tare la piept. Nu avem Soare dar promite-mi sa ma tii cu fata la el de indata ce-l simti.Tine-ma cu fata la tine, asta am nevoie.

2011-02-25T17:02:00.002+02:00

As vrea sa am puterea sa apas aici...pe tastele vechi , pe tastele potrivite astfel incat sa pot scoate sunetele pianului intr-o preafrumoasa..opera..
Si iubirea mea pentru tine este o preafrumoasa opera...ce infatiseaza prefrumoasele noastre 13 luni impreuna..
nu vreau sa plec nicaieri, nu vreau sa pleci nicaieri, nu vreau sa-mi soptesc ca sunt bine...nu vreau sa-mi sterg curajul pe care l-am dovedit atatea luni..
Nu sunt eu fara tine, ramai aici...
Deschid gura ca sa scot cuvinte, dar imediat raman fara cuvinte, si durerea ma arde.ma arde si ma muteste..
ma privesc in oglinda...privesc si caut un raspuns pe buzele mele..si imi vin in minte atatea clipe..printre care si cele de azi..si una in mod special-cand ti-am soptit la ureche, cu mainile-mi in jurul tau- ca te iubesc mai presus ca propria-mi viata..
Daca as putea pune aici, pe foaia asta virtuala, tot ceea ce reprezinti tu pentru mine, ce inseamna MI pentru mine, daca as putea atasa miliardele de fotografii cu noi, fotogenicii...daca as putea striga lumii sa inteleaga ca nimeni nu are un zambet mai minunat ca al tau..daca as putea sa vin acum langa tine, sa te mangai pe obraji, sa te sarut..sa te urmaresc in zapada...sa ma ingropi in zapada in timp ce eu as tipa ragusita...daca as putea sa te lovesc acum cu un bulgare..
mi-ai promis ca o sa facem un om de zapada...se duce iarna....si in acelasi timp ramane,Imi pare Rau.

2011-02-21T13:16:00.002+02:00

History repeats.
Mi-aduc aminte ca anul trecut, cam pe vremea asta, nu stiu exact data intrucat nu am timp sa caut in arhiva, sau nu am chef-tot acelasi lucru-, eram ragusita si ma durea foarte tare gatul.
Doar ca mi se pare ca vremea era mai frumoasa iar eu eram mai incantata de activitatea mea zilnica-lucruri total viceversa in situatia din anul 2011.
Atunci nu aveam voce, acum am voce dar as prefera sa nu o am.
Ma gandeam ora trecuta, in timp ce trebuia sa suport debitarile intr-ale policalelor, ce ar reprezenta pentru mine fericirea absoluta.
Am tras la sorti si a iesit asa : eu, iubitul meu, intr-o camera cu vedere la un bulevard intreg de oameni, doua cesti de cappuccino cu muuulta frisca...actiunea ? ei bine, sa facem misto de toti cei care trec...sau bine, ca sa par mai romantica, sa ne imaginam si sa faurim povestile vietilor trecatorilor.
Stiu, sunt foarte maniaca si nu mi-ar place daca as nimeri pe trotuarul urmarit de doi nebuni batjocoritori..dar in momentul asta, asta e ce-mi doresc.

T.I

2011-02-13T20:58:00.005+02:00

Oare ar fi posibil să şterg din memorie ce mi s-a întâmplat azi ? aş putea oare uita imaginea ta, stând în braţele mele ? aş putea oare uita sau măcar să nu simt ca şi cum ar fi fost cu câteva secunde în urmă îmbăţişarea ta atunci când nu m-am putut abţine şi mi-am lăsat fluxul emoţiilor să curgă?

Iartă-mă dar pentru mine venise deja primăvara..venise deja o perioadă în care eram asigurată că ai să-mi fii mult timp alături..mai ştii? lebede, chips-uri..1 leu în punga de chips-uri cu pui ?
Nu vreau să vii acasă acum, nu vreau să vii şi să trebuiască să pleci din nou..îmi spun că dacă ai fi alături de mine mai multe zile la rând, s-ar mai duce dorul pe care-l am când eşti departe..dar mă crezi că nu e aşa ?..nu-ţi cer să vii acum acasă, nici nu ai cum, nu-ţi cer să laşi totul baltă şi să vii să mă ţii în braţe..în mine e doar sentimentul de durere că nu mai am în palmă ce am avut săptămâna asta--pe tine....mă doare şi sunt atât de nerăbdătore la gândul că am putea fi mereu împreună..fără să existe..duminică sau autobuzul de ora 5 în care tu urci iar eu plec, încercând să nu par doborâtă de durere.
Vreau ca autogara să-mi apară în amintire doar alături de ziua frumoasă de vineri..
apoi dimineţile superbe..apoi plimbările lungi şi soarele care parcă mi-a împărtăşit toate sentimentele pe care le-am păstrat, frumos, pentru tine, în cele 3 săptămâni şi în cei 1a1l împreună..
Şi promit să le păstrez încă, într-o cutie secretă a inimii mele..
Trebuie să ştii asta, ţi-o şoptesc acum prin telepatie......

Dimineaţa când te-am speriat, ruj roşu, imaginea panoramică a Cuiejdiului, văzută din mall, cu fereastra enormă, lebede şi soare oglindindu-se în apă, chips-urile mele aruncate la gâşte sălbatice, hoinăreala prin "careu", bananele de 2 lei 50, încercarea ta de a le lua de acolo, îmbrăţişarea din faţa punctului farmaceutic veterinar, dorinţa mea rasistă şi puţin incontrolabilă, dimineaţa în care am fost "urâtă" şi foarte subţire îmbrăcată, "de ce i se spune ciorbă de văcuţă ? 6,5 lei ?! pfaileu!", frig!, pantaloni din fularul tău, vin, vânt, căţel de sub ţeava de la centrale, hamburgeri, banca din staţia de la Blocul Turn, pungile, plimbarea pe strada aia, până pe variantă, încercarea de a scăpa din braţele tale..(imposibil să fac asta cu intenţie serioasă, crede-mă!) pâinea din ...ne-sacoşă..dorul de tine..frişcă....

I keep breaking my own rulls..

2011-02-10T15:01:00.002+02:00

Dacă ar exista ceva mai de preţ pe lumea asta pentru mine, dacă ar exista ceva ce ar putea să mă facă mai fericită ca privirea ta, ca zâmbetul tău, ca îmbrăţişarea şi râsetele noastre pe străzile pe care n-am mai fost niciodată, deşi sunt în oraşul în care locuiesc de două decenii aproape, ei bine, darcă ar exista aşa ceva..probabil că aş câştiga miliarde oferindu-l oamenilor spre admiraţie.
Dar cum nu există nimic mai presus decât persoana ta, decât iubirea şi sprijinul tău, cum nu există frumuseţe mai mare ca cea descrisă de iubirea noastră, cum nu există speranţă mai mare, mulţumire mai mare gândindu-mă la "cât de minunat a fost", "ce mirific este" şi "ce divin va fi"...
Nu există absolut nimic la fel ca sentimentul pe care mi-l dăruieşti atunci când eşti în prezenţa mea, nimic mai presus de mândria mea când te ţin în braţe şi-mi şopteşti că mă iubeşti enorm, chiar dacă uneori nu înţelegi de ce..şi atunci mă mândresc şi-ţi spun :" cum ai putea să nu mă iubeşti?"
iar tu-mi zâmbeşti...
Întrebarea e de fapt, cum aş putea să nu te iubesc eu pe tine..mi-am mai căutat răspunsul la întrebarea asta, şi bineînteles, l-am găsit în atâtea mii de fapte , cuvinte , priviri şi sărutări..
n-am nevoie de mai mult, iubitule, atunci când lumea nu mai există în ochii mei şi sufletul mi se deschide ca o floare, o floare ce înfloreşte în timp ce vântul ăsta nesimţit stă să o doboare...
dar ea continuă să-şi deschidă petalele pentru că ştie că ai să fii tu acolo, să o protejezi, chiar şi pentru puţin timp..Folosesc , poate, o comparaţie nereuşită între sufletul meu şi o floare...pentru că ştiu că de mii de ori sunt răutăcioasă..dar aşa mă faci să mă simt..devin mai bună doar cu tine alături..
Devin o gâză fericită ce-ţi zboară în jur şi-ţi şopteşte iubire..

Pentru că...

2011-02-09T19:13:00.001+02:00

Am nevoie de îmbrăţişarea ta, cât de curând posibil!
Am nevoie de răbdarea ta, de mângâierea ta blândă, de zâmbetul tău ce alină toată suferinţa mea, melancolia mea de copil prostuţ..

II

2011-02-08T16:26:00.007+02:00

and it continues..
Ţin minte că mult timp după întâlnirea noastră, gândul îmi zbura, în absolut orice oră a zilei sau absolut orice făceam , spre el..îi simţeam uneori parfumul în autobuz sau în aglomeraţia de pe trotuarul pe care mă întorceam acasă, dar n-am reuşit să-l prind vreodată din urmă, să-l întâlnesc întâmplător şi să strig după el: "hei, tu, aşteaptă-mă!" Nu, eu n-am reuşit.
Dar el da. Norocos băiat. Pe 10 februarie 2010, ora 7:46(cât de ciudat ă-mi aduc aminte ora şi minutul acestei întâmplări) m-a strigat şi m-am oprit. De fapt, m-a sunat, atunci când eu nu m-am întors la strigăt. Păi cum, eu-fată serioasă-să mă întorc la toate strigătele sau fluierăturile ? Nuu..
Zâmbesc acum, dar îmi aduc aminte cu atâta mulţumire şi drag de clipele acelea şi poate nu-mi amintesc fiecare detaliu al vieţii noastre de zi cu zi...ştiu doar că de multe ori ne-a prins ploaia...de multe ori am băut cafea în cafeneaua în care nu mai avem voie vreodată să intrăm.(Pact!)
Poate, cândva, atunci când va avea barbişon şi părul negru lung, pieptănat într-o coadă..Râzi!
De câte ori n-am râs unul de altul, de câte ori nu ne-am oprit în mijlocul drumului şi ne-am privit zâmbitori..de câte ori n-am luat cu asalt drumurile din pădure spre Bâtca..Doamne, câte clipe! câte ore...câte secunde frumoase, pline de Soare , parfum şi căldură?...câte bucurii şi promisiuni şi mii de vise îndeplinite cu fiecare zi ce trece...

Pentru tine..:
Când am ieşit azi din baie, căutându-te cu privirea, şi am văzut un băiat aplecat deasupra vitrinei aceleia, cu bijuterii, nu am ştiut că eşti tu..abia după ce te-am căutat cu privirea şi ţi-am auzit glasul, uşor sâsâit, m-am întors spre tine şi am realizat, văzându-te cu mâinile întinse spre mine, aşa cum un copil întinde mâinile spre mama lui, că eu eram cea mai norocoasă fată din tot magazinul ăla, din tot Universul întreg,iar faptul că tu stăteai aplecat deasupra vitrinei lustruite se datora mie, din cauza faptului că eu te-am făcut să te îndrăgosteşti de mine, din cauza faptului că ţie, Iubitul meu, ţi-a fost permis, prin sărutul acela pe colţul gurii, să mă ai toată viaţa alături de tine..
iar mie, ei bine...nu mi s-a mai oferit o asemenea onoare, de a mă ţine ca un copil neajutorat, dar totuşi atât de mândru, de braţul tău, al celui mai perfect om din lume..!

Tu, Ochi Căprui, eşti tot ce am visat vreodată !

2011-02-08T16:19:00.005+02:00

Pur şi simplu, devin o altă persoană cu ajutorul prezenţei tale..
ma regăsesc în privirea ta, în braţele tale atunci când dansăm pe trotuar, în îmbrăţişările tale drăgăstoase şi în momentele când îmi spui că sunt frumoasă..

p.s: poza mea de la profil? hmm..Bâtca era întunecată şi rece..nu însorită şi cu lebede plutind..

Apusul nostru..

2011-02-06T18:47:00.003+02:00

Câteodată, (în special acum,) vreau doar să petrec o seară în braţele iubitului meu, fără să fiu nevoită să ies din casă, decât să mă bucur de un soare minunat, să râd în braţele omului care mă face fericită şi apoi să intrăm în casă, la căldură, să ne simţim unul pe altul în linişte..
Ştii senzaţia pe care o ai când ştii că ceva frumos te aşteaptă? ştii senzaţia pe care o simţi atunci când ai ceva în braţe, chiar şi un simplu gând dar care te ridică la nori prin însemnătatea lui ?
e senzaţia pe care o am în jurul tău, Fericire....e senzaţia pe care o simt atunci când eu completez o integramă şi atunci când te întreb, tu să ştii fiecare cuvânt..e senzaţia pe care o simt când ţinem răzătoarea deasupra farfuriei, să radem brânză de nu-ştiu-câte-mii-de-euro...e senzaţia pe care mi-o dau buzele tale, zâmbetul şi privirea ta, căldura dăruită de mâinile tale..umbrele noastre pe strada luminată de atât Soare..senzaţia care o să-mi călăuzească paşii muult timp de-acum încolo..

I need u more!

2011-02-04T17:45:00.001+02:00

Bine ai revenit, Fericire. Stai aici, cât îţi spun eu!
îţi promit ca n-ai să regreţi! (atât îţi trebuie..)

Pentru tine, tot..

2011-02-01T22:15:00.004+02:00

Am lipsit o perioada..stiu sigur carei persoane i-am lipsit si ii lipsesc..Pentru ca si mie imi lipseste.
Se spune ca ochii care nu se vad se uita..dar cum ai putea sa uiti ochii care te-au lasat atat de cuprins de uimire atunci cand i-au aparut mici cute in jurul lor, dezvaluind cel mai senin chip zambitor pe care l-ai vazut vreodata ?Cum ai putea sa uiti ceva ce ti-ai dorit sa ai intreaga viata?
Cum ai putea sa uiti, sau cel putin sa stergi din minte pentru cateva secunde chipul omului care te face sa zambesti instantaneu..omul al carui nume ti se pare cel mai frumos din lume, omul care a reusit sa te transforme in cea mai buna persoana, sa fii mandru de tine insuti ?Cum s-ar putea, vreodata, uita un om care a facut totul sa conteze pentru tine prin simpla lui prezenta..?
Nu vreau raspunsuri..stiu ca nu exista..

I

2011-01-26T10:19:00.004+02:00

M-am îndrăgostit acum un an şi 1 zi de un om înalt, brunet, cu ochi superbi a căror piele ce îi înconjoară se transformă într-un chip uşor ridat atunci când zâmbeşte. Ţin minte chiar şi acum sărutul pe care mi l-a dăruit pe colţul gurii, atunci când eu încercam să fiu politicoasă, să fac o impresie bună, sărutându-l pe obraz. Totul a avut o întorsătură jucăuşă, pe care niciunul nu am discutat-o atunci dar speram să o discutăm cândva, în viitorul apropiat...şi speram în acelaşi timp să continuăm să fim noi. Pentru că ne încânta ideea de a re-vedea persoana care ne-a dăruit fluturaşi în stomac de la prima privire.
Ne îndreptam timizi spre o cafenea din apropiere şi, în mersul leneş, ne mai atingeam-din greşeală-sau cel puţin aşa considera fiecare în sinea sa..
E ciudat cât de bine îmi aduc aminte fiecare detaliu , fiecare secundă petrecută în prezenţa lui, a omului de a cărui privire mă ascundeam...mă strâmbam, făurind noi expresii ale feţei, cu speranţa să nu-i par banală.
Şi incă îmi amintesc aroma parfumului pe care îl purta atunci şi l-aş putea recunoaşte dintr-o mie..
to be continued..

Cei dragi.

2011-01-17T19:47:00.001+02:00

In ochii mei, ceea ce reprezenta candva familie,termen prin care nu ma refer la parinti ci la cei cu care am copilarit si pe care i-am admirat, e acum scrum.
Nu-mi imaginam ca persoanele pe care le admiram sa se dovedeasca atat de false.
Incep sa cred ca ar trebui sa ascult atunci cand mi se sugereaza sa ma lupt doar pentru cine vrea ca eu sa lupt., si cel mai important-sa si castig!..

Tu Ingere, iarta-ma..

2011-01-16T20:34:00.003+02:00

Sunt atatea lucruri din dimineata asta de care imi aduc aminte..in intervalul orelor 5-6..lucruri care nu-mi dau pace..si pe drept, doar merit sa fiu arsa pe rug pentru toate greselile mele..
Urmeaza un nou capitol in viata mea, un capitol lungut de inca 3 saptamani printre care si o saptamana de vacanta...Oare deja am nevoie de vacanta ? nu.
Am nevoie doar ca lucrurile sa treaca mai repede..am nevoie de putere si de vointa, am nevoie de optimism si...am nevoie de el..de asta am cea mai mare nevoie..
Si desi n-au fost placute, inca am in minte momentele, imaginea noastra intr-o dimineata calduta de iarna, dar totusi cu un vant crancen, sarutandu-ne in intuneric..
Am savarsit prea multe greseli..de-acum, va fi altfel !

Dar tu esti un inger/Care/A venit in viata mea.../Sa imi aduca,in sfarsit../Linistea..

Iata-ma..

2011-01-11T19:22:00.003+02:00

Ma regasesc si vreau sa redevin eu..
Azi..am colorat inima cu…
zimbete frumoase, ginduri calde, nas rosu,, prieteni vehi sau ne-existenti decat in mintea mea de copil, alunecus in zapada ce se topeste usor.., discutii printr-un aparat..de care sunt satula..de ce nu vii ?.., priviri furisate unui orologiu prea modern, sarbatoare pe strazile orasului, sarbatoare in ceata rece si-n intuneric.. sarbatoare in fiecare, lumina in jur si dorinte implinite, in curand..
Azi..am purtat cerceii superbi din perle de sticla..
ii iubesc.
acasa ma astepta dorul..privirile pe fereastra, patura mare si calda si lumintele aprinse ca in fiecare noapte, stare de bine si de dor...
Niciodata nu e de ajuns fericirea..., stii ?duc lipsa de ea chiar si in prezenta ei..prezenta ta...sau atunci am timp doar pentru ea..nu o simt niciodata plina si desavirsita asculta..!
Iarta-ma... spun asta acum, singura..si ma alint, sunt egoista si vreau mai mult decat atat..ma alint si ma ghemuiesc in bratele tale..pentru ca doar tu stii cum sa ma faci sa respir intr-o lume in care nu ma adaptez deloc desi fac parte in ea de mult..de prea mult timp....

iubeste-ma cât îti cer şi cum iţi cer, fără definiţii şi limite, pentru viitor...

2011-01-11T19:01:00.004+02:00

Ceaţă, vremea rece de afară , iarnă. Mă asortez cu ea.
Îmi plimb picioarele goale prin cameră, îmi las trupul în forma îmbrăţişării tale,

îmi las mintea dezgolită în mirosul de cafea fierbinte, mă seacă dorul din mine.
Caut locuri călduţe şi stări calmante.Caut bucaţele din tine.
Te iubesc mai mult decât credeam…”Şi eu te iubesc mai mult decât credeai”.
zâmbesc…
ştiu că rămân, sunt blestemată a nu ma sătura de-a te iubi cu fiecare secundă mai mult.nu te vreau departe..
Îmi plac dimineţile demente în care nu ma laşi să dorm, ma amuză cum ma răpeai ca să mă iubeşti în aşternuturile albe şi cu miros de lavandă.
ştii când tresar în somn şi tu ma strângi şi mă tragi mai aproape de tine? Câteodată o fac intentionat…Azi am sa te rapesc cu gândul, am sa te revăd, iubitule, în sorbiri de cafea fierbinte, am sa te ascund in pături pufoase…
Oftez...

Păşesc în amorţire… privirea ta îmi smulge ultimele respiraţii.
Jumătate de seară m-ai iubit, jumătate nu. Mi-ai răsucit şuvitele de păr, m-ai alintat în caldură, ai citit din mine fiecare gând, fiecare dorinţă. Mă iubeşti când vrei şi cum vrei. Cât vrei nu-i o opţiune. E doar maxim.
Caloriferul pornit la maxim, răscolim cearşafurile albe. Iubirea ta îmi dă o stare mov, ma agita in clipele de absenta, ma ghemuie nebuna in tine.
Exagerez. Provoc aglomeratii de ginduri si vorbe insirate, mereu mijesti ochii, ma asculti. Zimbesc si incerc sa-mi astâmpăr parul ciufulit ce imi atârnă pe faţă. Complicat. Uneori, vine intrebarea, de unde atita rabdare? Imi suporti duminicile cind ma trezesc mult prea devreme sa bântui casa cu o cană de cafea fierbinte-n mână, paşii mei moi pe covorul pufos, pisica alintata la picioarele mele, melodii cu fredonări uşoare. Te iubesc în moduri inventate zilnic.
Tu.
Ma iubesti curat, senin.
Cafea calda, dimineaţă in braţele tale, suflet aproape, inima calda.
Iarnă cu tine.

Nu-mi lua visul, iubire..

La distancia (me) cuesta..

2011-01-11T18:11:00.004+02:00

Mi-aş dori să locuiesc într-o clădire ,la etaj, dar nu un etaj foarte înalt, ci unul care să-mi permită să privesc oamenii care trec pe principalul bulevard al oraşului în care locuiesc. Să am într-o anumită zi pe săptămână, o după-amiază în care să mă vindec şi să mă hrănesc în acelaşi timp. Să mă vindec de rănile propriilor mele arme şi să mă hrănesc cu optimism şi sentimente din poveşti asemănătoare mie. Mi-ar place să le privesc chipurile, privirile pe care şi le aruncă în treacăt unul altuia, mi-ar place să pot face o poveste, selectându-mi personajele după impunerea unui loc încrustat pe beton: dacă au păşit pe el, devin iremediabil my characters...
Aş vrea ca ei să devină membri ai istoriilor mele săptămânale.. Aş vrea, ca în acelaşi timp cât îi privesc să pot da timpul înapoi, să mă revăd pe mine în chipurile altor trecători, să evit anumite greşeli, să evit anumite neplăceri, să mă bucur mai mult de unele clipe, din trecut, pe care acum le râvnesc..da, întradevăr, nu cred că există om care să nu vrea să retrăiască momentele cu o însemnătate incomensurabilă în viaţa lui..
Dar tot ce-mi doresc, e ca de obicei, un alt vis, din tolba ema minunată plină de astfel de dorinţe.. Prin filme şi poveşti ne sunt povestite ciudăţeniile din viaţa unor oameni care se trezesc peste noapte transformaţi în alt fel de fiinţe..magicieni, vrăjitoare, zâne, vampiri..nu mai sunt copil dar imi doresc sa fi fost unul din cele înşirate mai sus pentru a afla detaliile care îi fac unici..
Ai visat vreodată, atunci când mergi printr-o furtună, că toate frunzele coborâte din copaci au fost coborâte cu voia ta şi că poţi, doar cu mâna, să devii vântul care le încovoaie şi le face să se rotească în jurul unor îndrăgostiţi, ca o pătură de protecţie a iubirii dintre ei..? ai visat vreodată că tu hotărăşti care picuri de ploaie să atingă pe cine şi de ce..? Ai visat vreodată să poţi da un nor la o parte, din calea Soarelui doar cu un degete, atunci cand vrei să-ţi înveseleşti prietenii şi fără să ca ei să afle că tu eşti capabil de astfel de lucruri..?
Eu sunt protagonistă în mii de vise de genul.. Şi nu m-aş dezlipi din ele..sunt o visătoare convinsă..şi totodată mă încăpăţânez să cred în ceea ce am palpabil..viaţa, încrederea, iubirea...

More.

2011-01-09T20:44:00.006+02:00

Mă întorc şi de astă dată aici, în locul unde mi-am refugiat gândurile triste şi-n acelaşi loc unde am propulsat fericirea mea în ochii altor cititori..Revin aici, astăzi, să repet şi să mulţumesc unui om în parte, apoi oamenilor, tuturor!, Lui Dumnezeu, zăpezii, Soarelui cu dinţi, Universului întreg pentru că sunt din nou, şi incomparabil: fericită! Şi jur să nu las niciodată acest sentiment să mă părăsească..

Singurul lucru pe care-l menţionez e că mi-e foarte dor de el şi de tot ceea ce a reprezentat şi reprezintă pentru mine..Fericire.
Marie Digby - Breathing Underwater

Asculta mai multe audio diverse

Self Care..pentru noi doi..♥♥

2011-01-04T17:17:00.007+02:00

<--Batca noastra, iarna

♥♥♥♥♥

Ieri n-am avut nici timpul, poate nici cheful si nici inspiratia necesara pentru a scrie un post complet, in care sa descriu fericrea de care am avut parte in minunatele zile-ultimele din decembrie-, si bineinteles..primele doua din an..
Acum, cand ascult unele melodii care ma transformau candva in melanolica consacrata, plina de dor si amintiri...cand privesc fotografiile facute, cand observ din nou si iarasi fericirea de pe chipul meu, parca imi revine in organism senzatia pe care mi-o dadea mana lui calda, incalzind-o pe a mea, privirea lui regasindu-se in adancurile ochilor mei, caldura si prezenta..simpla lui prezenta..
And I wonder if u know, how it feels to let u go..

E cel mai dureros sentiment, insa acum pot spune ca m-am maturizat.
Am crescut putin in rabdare si in credinta..in credinta unei vorbe care..ei bine..se adevereste pe zi ce trece, iar atunci cand da semne sa ramana pe loc, neatingand adevarul in complexitatea lui, e impinsa de la spate de noi..si de Cel de Sus care ne iubeste nespus si care ne arata asta in fiecare clipa..:"Va fi bine.."

Am mers in locul in care mergeam in fiecare zi asta-vara, in locul in care am baut vin si am admirat caldura Soarelui revarsandu-se in valuri si pe trotuarul umed..
La Batca noastra..
Ce-am gasit?! ei bine, frig..foarte mult frig..si un vant perfid ce se incapatana sa ne intre in oase..
Dar bine se spune ca atunci cand in suflet e soare, vantul nu bate si daca in tine e vara, frigul nu conteaza..
Ei bine, fericirea mea se cerne in fulgii de zapada, iarna aceasta..Fericirea mea numara miliarde de secunde mirifice, mai ales acum, cand ne apropiem de o minunata varsta la care, bineinteles, iubirii noastre ii vom taia din mot.
Iubirea noastra..Sunt multi care nu mai cred in asa ceva, in existenta unui sentiment care sa te faca sa te simti mereu in siguranta, oricat de multe greutati ai avea; pentru ca te resemnezi mereu ca in curand, te va tine in brate si va trece totul. Iubirea exista-va vorbesc voua, cei necredinciosi- la fel cum exista Dumnezeu, la fel cum existam noi toti!
Iubirea..iubirea e gustul Raiului..e ca si cum ai trage cu ochiul pentru a vedea ce te asteapta in viitor..
Iubire si fericire..
In viziunea mea, iubirea e lucrul care te determina sa faci orice pentru a-l vedea fericit pe cel de langa tine, iubirea e altruism si daruire, fara sa astepti ceva in schimb..In cazul meu, singurul lucru pe care il astept e o viata linistita, doldora de dimineti insorite petrecute in pat, cu iubitul meu in brate , cu o masuta in fata, doua cesti de cafea si bomboane micute de ciocolata..Nu-mi trebuie mai mult..

2011

2011-01-03T12:43:00.002+02:00

Un nou an; sunt pregatita pentru asa ceva?!
ei bine, nu prea am de ales..
Ii cer iertare Lui Dumnezeu pentru greselile din 2010 si ma rog sa-mi dea putere pentru incercarile ce ma asteapta..
Sunt multumita de ceea ce am primit in anul 2010, asta pentru ca acum mi se deruleaza in minte numai momentele pline de fericire, iar pe cele pline de greutati le vad in ceata..E mult mai bine asa!
La multi ani tuturor..

2010-12-18T21:35:00.004+02:00

A venit iarna..se apropie cu repeziciune zilele Craciunului..Craciunul..si 1 an..un simplu si complex an, 365 de zile mai exact de cand am in viata mea cea mai minunata persoana..
Ei bine, nu incetez sa-mi planific mii de clipe mirifice..e tot ceea ce pot spune pe moment..
Astept cu nerabdare ca acele clipe, mai bune, sa vina..

Third.

2010-12-06T19:54:00.004+02:00

Folosesc ca referinta postarea Andrei:

Imi place sa cred ca sunt oameni care si-au gasit perechea inainte de vreme si reusesc sa-si traiasca iubirea in doi atata vreme cat le este scris.
Multi oameni de genul asta..eram mica cand un verisor o aducea pe prietena lui acasa; in momentul ala ma jucam cu caruciorul cu un alt var, de-a calutul..
Nu-mi amintesc decat ca se tineau de mana, pe canapeaua din sufragerie a surorii tatalui meu..Si ca aveau zambete timide si toate raspunsurile si sorbiturile din cestile de ceai pe care le servise matusa, erau atat de retinute..Dar conta iubirea lor..doar atat..
nu eram capabila sa inteleg atunci, la 9-10 ani..dar astazi, cand aud despre Andrei si Andra..pana si numele lor e sortit, zambesc melancolica..Acum, am ajuns si eu la varsta la care erau ei pe vremea cand eu nu intelegeam de ce are nevoie Andrei de o prietena si-mi dadeam ghionturi cu verisorul meu, mai mic, cu care-mi imparteam jocurile si dupa-amiezile..
Eram o baietoaica, apropiata mai mult de masinute si mosntruleti decat de papusi, desi aveam si momentele dedicate papusilor..eram mai apropiata verisorului meu decat surorii mele..
Dar cu trecerea anilor, care..vorba alor mei: "cand au trecut?", am crescut..m-am maturizat..nu-mi mai trebuie masinute...sora mea e confidenta mea, chiar daca e si ea la casa ei..si cu verisorul meu ma vad la reuniuni de familie sau in dimineti cand fiecare se grabeste in drumul sau: eu la liceu, el spre facultate..
cat despre Andra si Andrei, casatoriti de 4 ani de acum..am ajuns sa inteleg..sa inteleg de ce mi-a tremurat mana cand am deschis prima data usa, atunci cand l-am adus pe EL acasa..de ce il mangai protector pe umar la petrecerile in familie..de ce il privesc adanc in ochi si-mi citesc singura dovezi de iubire..acum stiu..si sunt miliarde de oameni in cazul asta..
sau poate ca sunt eu un copil prostut, care se minte singur...dar in viziunea mea asupra vietii, anul 2012 nu apare ca sfarsitul lumii iar razboiul Coreei ar putea fi sau nu al treilea razboi mondial..dar n-are loc in viata si zilele mele pline de iubire..
Ci doar faptul ca iubitul meu e alaturi de mine si ca momentele grele vor fi compensate cu mult si-ndesat..candva, in viitor..
Poate in 2012..2012 e un alt an in care voi iubi..si nu sfarsitul lumii...

Music.

2010-12-06T19:27:00.005+02:00

Am simtit de multe ori ca am nevoie de putere..de puterea pe care nu mi-o poate oferi nimeni neconditionat in momentele de maxima necesitate si am reusit sa o gasesc in muzica..Intr-un anumit gen de muzica..
Un var de-al meu (fac o mica paranteza pentru ca de obicei, oamenii incep propozitiile cu numele cuiva apropiat sau nu ca sa se descrie pe sine-si, dar azi nu e cazul meu;hihi) care asculta rock in esenta, cu urlete si chitari electronice, cu bass-uri puternice..l-am intrebat de ce ii place asa mult..mi-a spus ca il face sa se simta bine..
Un alt om mi-a spus ca rock-ul il linisteste..
Am incercat sa combin parerile celor doi ca sa pot afla parerea mea personala cu privire la rock. N-am ajuns nici astazi sa iubesc muzica rock, muzica numita pe drept rock, cu nuante sataniste, etc-ma simt ciudat spunand asta-, dar iubesc rockul mai soft..
E mereu alaturi de mine, in casti si-mi da putere sa merg pe strada intr-un fel in care n-as merge daca nu as avea castile in urechi si n-as simti aceleasi sentimente ca atunci cand le am..
Am curaj sa zambesc unui om pe strada, sa fac un anumit gest, sa merg mai degajata..sa le dau celor din jur o alta imagine despre mine.Pentru ca fiecare, fie ca vrem sau nu, ii analizam pe cei din jur..Si nu numai aspectul fizic; deseori ne intrebam ce se ascunde sub alura omului puternic sau firav, ce necazuri si ce bucurii are;
Muzica de genul asta imi da putere sa ridic capul sus atunci cand stiu ca mi-e greu..si ca s-ar putea ca lucrurile sa nu ia o turnura spre bine..
Imi da putere sa ma bucur mai mult pentru lucrurile mici ce mi s-au intamplat..si sa privesc mai optimista spre viitor, spre momentele cand stiu ca-mi va atat de bine..
Imi da acei fiori care imi fac pielea de gaina..
Si daca , in momentul in care astept partea cea mai frumoasa din melodie, cineva imi scoate castile din urechi(ceea ce fac singura, deseori, pentru ca nu aud ce mi se comunica ) il urasc mai mult ca niciodata.
Exemple ?
- Taylor Swift - Haunted ( NEW SONG )

Paramore - Ignorance

Paramore - Where The Lines Overlap

NO7 - EVERY SIN (ORIGINAL EDIT)

adaug un mic post scriptum, cu referire la ultima melodie, si implicit la ultimul artist: no7, este si numarul meu preferat si artistul meu preferat.
Un om extrem de talentat, compozitor si cantaret. All thumbs up! oh stai, n-am decat doua..

Iubire.

2010-12-06T18:05:00.004+02:00

M-am intrebat deseori..daca stiu ce e aceea iubire din moment ce spun de atatea ori cuvintele cele doua..
Ei bine, as avea nevoie de confirmari, desi , de fiecare data cand recitec o postare ce vorbeste despre relatia mea cu el si inseamnatatea relatiei mele cu el asupra vietii mele, asupra zilelor mele, una dupa alta, as putea sa-mi confirm sigura o nota minima de trecere..
Stiu ce e iubirea, insa mi-e greu si sa am grija de ea..Am fost invatata..de catre mine insami..ca numai eu sunt cea care are dreptate si de multe ori, toti din jur nu o au si-mi vor raul..deci cine ar fi , in cazul asta, the best man to judge? eu, bineinteles..
Dar cu timpul, si cu aparitia unui om special, in viata mea..mi-am dat seama ce inseamna regretele, ce inseamna constiinta..si cat de ciudat mi se pare sa stau in pat, inainte sa adorm, seara..si sa ma gandesc la lucrurile pe care nu trebuia sa le fac..niciodata..nu doar in ziua aceea..si curios lucru e ca mi vin toate in minte, de parca ar astepta sa le recapitulez..si-mi trag plapuma peste ochi si stau in intuneric, dedesubt, asteptand sa le fac sa dispara...de parca gandurile s-ar evapora printr-o pocnitura de degete..sau caldura le-ar putea innabusi..
Ajung in punctul in care ma intreb de ce mi-e atat de greu..ajung in punctul in care ma gandesc ca ar trebui sa-mi fie usor cu el mai departe..pentru ca, odata, cand nu stiam nici ce e aia o relatie, ma gandeam ca relatia mea perfecta ar fi ca eu sa-mi vad consortul foarte rar, si numai atunci cand am chef..ce ganduri de copil..bineinteles, ca la vremea aia , n-as fi recunoscut nici in ruptul capului ca greseam..
Am pomenit vreodata cat de mult imi plac supermarketurile mari? Nu pentru ca as avea bani pe care sa ii cheltui acol ci pentru ca e un spatiu atat de mare, cu lucruri de atatea sortimente si mi se pare fascinant sa stai sa analizezi fiecare lucru in parte..sa citesti fiecare ingredient de pe fiecare punga de orez din fiecare sortiment din raionul de fainoase dintr-un supermarket..
Si in acelasi timp, poate sunt singura care vede asta, supermaketurile sunt, intradevar un loc in care pleci cu buzunarele goale si te gandesti deseori:"banditii, sa le creasca lor lefele si sa se imbogateasca iar noi sa continuam sa le cumparam marfa!" dar..numai cumparand un blat de tort..doua creme pt prajituri si o punga de lapte pasteurizat..te gandesti deja cat de minunat poti petrece o seara in doi..sau trei..sau patru..cu descendenti micuti care ii multumesc mosului Nicolae ca mami e sanatoasa si ca tati ii iubeste..
Cat de minunat poate deveni o dupa-amiaza in care bei o sticla de vin pe barajul de la Batca..cu iubitul..cat de fascinant poate fi sa mananci inghetata in familie, pe terasa, in noptile de vara, cu toti cei dragi alaturi..cat de ....inimaginabil de placut e sa te plimbi, cu persoana iubita prin raioanele unui supermarket..si sa cumparati globuri si decoratiuni pentru primul vostru brad de Craciun impreuna..in prima voastra garsoniera, mica, ce-i drept, poate nemobilata..dar a voastra..
Nu mi se intampla asta..dar imi sta un nod in gat de bucurie si emotie gandindu-ma ca, in mai putin de 3 ani, eu voi fi protagonista in povestea asta..iar ca protagonist..ei bine.omul care m-a invatat ce inseamna cu adevarat: IUBIRE..

Keo & Alexandra Ungureanu - Christmas Night www ascultamuzica2010 blogspot com

Asculta mai multe audio electronica

Lumea mondena.

2010-12-01T12:26:00.004+02:00

Cam toata lumea ar vrea sa faca parte din ea..pana si cei mai micuti pe-o scara sociala, sfrijiti si fara niciun leut in buzunar, toti ar vrea sa fie , macar o data, invitati la o petrecere a lumii sociale mondene.
Haine scumpe, bauturi asemenea, colective foarte retranse..
They say u could sell your soul to the devol to achieve what they got. But is it worth it?

2010-11-29T16:46:00.005+02:00

Mi-e atat de frig..incerc sa ma micsorez ca sa nu mai sufar durerea pe care mi-o provoaca frigul..Inca sunt cu gandul departe, asa cum am fost de dimineata..
Dimineata in care m-am pregatit atat de vesela, atat de voioasa..o dimineata superba in care mi-am vazut din nou sufletul pereche, conducandu-ma la scoala.
Umbland amandoi pe strazile pe care le strabateam zi de zi anul trecut, strangandu-ne de maini, mi-am amintit cat de putin mai ramane pana cand voi inceta sa numar putinele dimineti si minute petrecute alaturi de el..mai degraba le voi numara pe cele fara el..la fel, poate mult mai putine..

2010-11-24T10:02:00.001+02:00

Abia astept sa strang in brate fericirea.Din nou si pentru a mia oara, dar de fiecare data altfel..

Amin.

2010-11-22T19:18:00.004+02:00

Neîncrederea mă face să vreau să plec cât mai repede de aici..
Toţi suferim, dar, egoistă fiind, mă gândesc la binele meu..vreau fericire..şi singurul loc unde pot să am parte de aşa ceva necondiţionat, ei bine..e alături de el..
Iubitul meu m-a învăţat ce e iubirea, ce înseamnă să-ţi pese cu adevărat de persoana pe care o numeşti suflet pereche..Amintirile mă fac să mă gândesc la vechea eu..şi ce realizez e că nu eram nici pe departe mai bună înainte de 25 ianuarie..acum..sunt completă..doar pentru că îl am pe el..

Dan Balan Feat. Vera Brezhneva - Petals Of Tears [Official Video]

Vezi mai multe video din muzica

End of mission.Although never started.

2010-11-21T18:53:00.002+02:00

Nu vreau să mai văd ipocrizie în jur, aş vrea chiar să am puterea să ignor ipocriţii pe faţă, să-i privesc în ochi şi să nu le adresez niciun cuvânt, pentru simplul motiv că nu ar merita.. Să fiu capabilă să spun numele ipocriţilor la care fac referire, aici, pe blog.
Ba chiar să spun şi de ce îi consider ipocriţi..
Aş vrea să mă afund într-o lume a mea,unde să nu cunosc vorbe răutăcioase, să nu văd niciodată adevăratele interese ale celor care vor să-mi pară prieteni; prietenia lor se simte doar literal, aş vrea să uit durere şi griji, să uit că acum râd şi că fără ca eu să particip cu nimic la acţiunea eventuală, în curând aş putea să plâng cu sughiţuri..aş vrea să mă afund într-un loc preţios doar pentru mine, unde să pot lua puţinul, infimul număr de oameni care contează cu adevărat..
E greu să fac în aşa fel încât să-mi iubesc toţi semenii, când ei înşişi îmi arată că nu vor iubirea mea..

reconaissance

2010-11-10T10:06:00.004+02:00

Sunt recunoscatoare..acum..si voi fi in continuare..pentru dovezile de iubire din partea lui, pentru zilele petrecute acasa, pentru pranzurile din familie si pentru glumele spuse cu ai mei..pentru momentele cu tata in care analizam culoarea si mirosul vinului..
Sunt recunoscatoare pentru miliarde de secunde pe care le petrec zambind, si care, de la apritia lui, au crescut in numar considerabil fata de secundele in care sunt trista..iubirea mea e complexa si unica, iubirea mea nu cere multe si se hraneste cu zambete..
nu cere multe, pentru ca primeste fara sa ceara..
iubirea mea..ma mentine vie, si optimista si recunoscatoare..

Friendship. Friendship?!

2010-11-02T18:08:00.003+02:00

No, si iar imi vine sa rad; imi cer scuze , asta ca o paranteza, dar n-am sa scriu cu diacritice astazi pentru ca ma grabesc sa nu pierd ideile adunate-n cap.
Imi vine sa rad, asa cum spuneam, privind inapoi inspre inceputurile liceului, ale generatiei mele, ale actualei clase a doisprazecea, cea care se indreapta eleganta si cu pasi de pisica spre Bacalaureat.
Ma uit si vad bisericutele formate atunci, cata lipsa de creier ca n-am putut fi uniti de la inceput. Cata ura si barfa pentru cei care nu ne bagau in seama, cei care se credeau superiori..
Dar dupa cum se stie, what goes around comes around...cand sunt lasati singuri sunt asaltati de cei in fata carora se dadeau superiori... mi-s fericita ca mai nimeni stie de blogul acesta si mai ales de his owner, in cazul asta: magnifica EU, si ca pot, cu ocazia asta sa spun parerea mea proprie si personala cu privire la prietenii.
Prietenia nu e ceva trecator, fratilor. Sau poate ca este, atunci cand te saturi de toate lucrurile pe care le traiesti langa o anumita persoana numita sugestiv de catre sine insusi :"prieten"(asta e o alta poveste cu un iz acru de tot, o sa o povestesc altadata)
Prietenia e ceva ce ramane pe vecie, daca te consideri intradevar prieten si nu minti si nu te folosesti de omul caruia te dai prieten...
Prietenul nu e cel care barfeste, care te transorma-n sluga si care are numai interesele lui, fara sa tina cont de cealalta opinie..
Prietenia nu se muta de la colega din a doua banca la cea din cea de a treia.
Prietenia nu inseamna ce imi arata mie asa-zisii prieteni. Si-ncep sa cred ca nici n-am nevoie de dovezi false. Ma pricep sa iau si singura propriile decizii.

2010-10-30T18:43:00.003+03:00

Încă o zi..o zi drăguţă, în felul ei..ca fieca re alta..una care a trecut mai uşor..şi una care m-a convins din nou că trebuie să fac ce trebuie să fac pentru a-mi duce visele la împlinire..
zâmbesc acum, zâmbesc privind pe geamul maşinii imaginându-mi viaţa, plănuind fiecare mic detaliu din viaţa mea fabuloasă..
Vreau doar să-mi demonstrez mie şi celorlalţi, care nu cred, care niciodată n-au sperat că aş putea să fac ceea ce mi-am propus...
şi dacă am tot ceea ce îmi trebuie pentru a dovedi că pot fi şi puternică, atunci, watch me!

car je suis l'amoreuse..

2010-10-29T17:36:00.004+03:00

Aseară m-am trezit în toiul nopţii...şi mi-am dorit să vină dimineaţa, să treacă mai repede cele 5 ore până când să mă trezesc..şi nu e prima dată când mi se întâmplă...mi se mai întâmpla când mă pregăteam de venirea lui.dar de data aceasta..nu mai vine nimeni acasă..aşa că ce rost are să pierd nopţile dorindu-mi să mă trezesc mai repede?
aş spune ca niciunul..ei bine..ar trebui să discut mai întâi cu subconştientul meu..
sunt egoistă, da..dar îl vreau aproape..să mă care în braţe..să mă sărute pe frunte..să mă privească în ochi afişând acel zâmbet care ştie că mă fascinează..
Trecând mai apoi prin frigul zorilor, am ajuns la acea trecere de pietoni de lângă liceul meu..locul nostru de despărţire dimineaţa..când mă luai în braţe..când mă sărutai şi stabileam la ce ora şi în ce loc ne vom întâlni după ore..atât de aproape..aveam iubirea în palme..aveam fericirea la 5 minute distanţă..aveam săruturi dulci în fiecare dimineaţă şi îmi erau încălzite mâinile nu de geacă, nu de buzunare, nu de şerveţele..ci de mâna ta, iubitule..
În dimineaţa asta erau alţi doi îndrăgostiţi care probabil stabileau următoarea oră de întâlnire..am zâmbit..dar eram geloasă..eram geloasă pentru că noi doi eram mai frumoşi în locul lor..noi eram înconjuraţi de mai mulţi oameni şi de mai multă lumină..iubirea noastră emana lumină..şi căldură în dimineţile când, după 2 secunde de când ne despărţeam drumurile, ne sunam să ne spunem timizi şi totuşi atât de încrezători:
"iubitule/iubito ?"
"da ?"
"te iubesc.."
"şi eu te iubesc, scumpule/scumpo.."
sunt egoistă, da, dar te vreau lângă mine..mi-e atât de greu să număr 14 zile care trec parcă atât..dar atât de greu..
te vreau lângă mine...să împart fiecare bucurie cu nimeni altul decât tine..

Iubire, ce-mi faci..

2010-10-27T19:51:00.003+03:00

Zâmbesc...zâmbesc de fiecare dată când ochii şi imi imaginez ziua minunată de duminică, duminica mea sortită să te iubesc în întregime şi să-ţi dăruiesc ţie, iubire, cele mai frumoase sărutări, îmbrăţişări, vorbe, aprecieri..
Zâmbesc amintindu-mi şi dimineaţa de luni..când mi s-a mai oferit odată ocazia şi şansa să teîntâlnesc din nou în locul în care ne întâlneam în timpul liceului..lângă magazinul de costume Codrin..să-ţi zăresc zâmbetul de la kilometri distanţă..să mă iei în braţe şi să mai petrecem o dimineaţă fabuloasă împreună..Doamne, cât de dor îmi era să nu simt decât cel mai minunat sentiment de recunoştinţă pentru că am lângă mine cel mai minunat om, cu cele mai minunate sentimente pe care mi le poartă MIE..cel mai minunat om cu cele mai extraordinare abilităţi de a mă înţelege şi sprijini şi alinta în cel mai fantastic mod cu putinţă..
Omul meu..

Tu ploaie, da-mi..

2010-10-19T09:17:00.002+03:00

putere, vise implinite.

Hurts - Illuminated

2010-10-19T09:06:00.002+03:00

In ultima vreme totul se rezuma la dorinta mea mareata de a reusi sa fac timpul sa treaca cat mai repede..si ma mint si incerc sa mi ocup timpul cu cat mai multe actiuni care sa ma ajute sa uit ca mai sunt 9luni pana cand..
Dar uit de mine cateodata..ma gasesc invatand..ma gasesc pregatindu-ma mai devreme de somn..ma gasesc ascultand muzica relaxanta si faurind noi si noi vise..
Uit cateodata ca planuri isi face tiganul sau ca "socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ"..
Ma gasesc privind in urma, axandu-ma mereu pe amintirile superbe de pe strazile de la Batca Doamnei..de zilele insorite si de zambetele noastre...de luarile in brate, de glumele si piscaturile noastre..
Ma gasesc stand la fereastra, privind printre ceata si picurii mici si odiosi de ploaie marunta ce cade de cateva zile in sir..Si ma mir cum de uneori sunt vesela, cum de unoeri sunt plina de energie dar nu caut explicatii prea multe, simt ca trebuie sa fiu optimista si sa continui sa sper ca totul va fi bine..
Sa continui sa privesc vesela spre minunatele clipe din trecut cand nu apreciam cum trebuie faptul ca eram impreuna, la o distanta de cativa km pe care ii puteam parcurge in cateva minute..
Astazi trebuie si apreciez de mii de ori faptul ca intr-o singura ora pot sa stau si sa-l privesc, sa multumesc Celui De Sus pentru ca a sortit si a stabilit si pentru noi o zi..
Si nu ma mira dorul nebun pe care il am..pentru ca trebuie sa-l ascund adanc in inima cand trebuie si sa-l scot la iveala atunci cand doresc sa mi sarut iubitul pentru mult mai mult de 5 minute fara oprire..
Visez..asta fac..caut, fauresc si conduc vise..

2010-10-15T20:22:00.002+03:00

Inca odata mi-as dori sa fiu vrajitoare..
Imposibil si irealizabil..

Crazy in love..

2010-10-14T20:57:00.004+03:00

Mi-aduc aminte, iarna, satula de primavara..voiam flori de cires si vant caldut..asta primavara imi doream vara.. asta-vara imi doream putin mai multa racoare..si toamna..ei bine..toamna..imi doream iarna..si inca imi doresc..nu pentru ca as iubi zapada sau gerul desi zapada imi e cat de cat draga, in unele momente, pentru ca totul devine curat ci pentru ca..ei bine..odata cu toamna am inceput cel mai important capitol din viata mea..acum..obisnuita sa am alaturi, sau cel putin la cateva minute distanta, omul pe care-l indragesc cel mai mult in lume, e la cateva ore distanta.
Si da, imi doresc iarna, pentru ca iarna s-a nascut povestea noastra si cel putin atunci, pe 25 ianuarie nu`mi imaginam ca odata si odata voi ramane singura pentru mai mult de 3 zile..
Obisnuita sa-l vad in fiecare zi, poate chiar de doua ori in aceeasi zi, impartind aproape totul cu el, acum mi-e extrem de greu sa-l situ mai departe decat inainte..
Ma regasesc, de fapt, regasesc povestea noastra scrisa in versurile unor melodii..si zambesc cand le ascult..sau privesc nestingherita in coltul verde din camera mea, acolo unde am cateva ghivece cu flori si unde locuieste o fotografie inamata cu noi doi si un bol cu trandafiri uscati primiti de la el, cu diferite ocazii..
Si zambesc cand vad doi indragostiti sarutandu-se sau imbratisandu-se pe strada..
Zambesc , pentru ca lor nu le pasa cine ii vede, le pasa doar de prezenta celuilalt, le pasa doar de ochii stralucitori pe care ii au in fata si de mainile calde ale iubitului de la care cu siguranta se vor incalzi si deopotriva la mainile reci ale iubitei, pe care iubitul protector le va incalzi fara indoiala..zambesc cand ii vad privindu-si chipurile fascinati si cand el sau ea ii atinge obrazul celuilalt..Zambesc pentru ca asa am fost si noi..nestingheriti, tinandu-ne de mana si infruntand ninsori, ger, vant, flori de cires zburdalnice si soare nimicitor..
Mi-e dor..mi-e dor sa am din nou fericirea in palme..
Treci, timpule...treci si reda-mi bucuria in ochi, zambetul pe chip, gropite in obraji si mana lui legata de a mea..

Damn, I`m feeling sooo fine!

2010-10-03T12:20:00.005+03:00

Fals!
Am invatat sa am incredere doar in mine si`n nimeni altceva..
Pentru ca atunci cand am incredere in mine pot sa ascult muzica la maximum si sa beau pana sa sparg farfurii!.. ok, aici glumesc..
Dar sa fiu sincera, nu m-am simtit niciodata mai bine ca in dimineata asta...nu mi mai pasa de nimic ci numai de mine si de ceea ce inseamna fericirea mea..
Am invatat in aceste cateva minute de cand sunt singura ca absolut nimeni..sau poate cu o mica exceptie, trebuie sa stie cum ma simt eu cu adevarat..incep sa ma incred in faptul ca nu exista prietenii fara interese..si la urma urmelor..la ce am nevoie de prieteni cand cel mai bine ma simt in propria mea companie ?
Hai, cheers, Sandra M!
Cheers pentru mine, pentru tine, pentru viitorul alaturi de omul care ne face fericite!

Pentru totdeauna.

2010-09-26T19:42:00.004+03:00

Iubeste-ma astazi, iubeste-ma maine..
iubeste-ma ca din prima zi, iubeste-ma ca din momentul in care m-ai sarutat pe coltul gurii, ca-n momentul cand mi-ai daruit primul sarut si am fost purtata pe cele mai minunate plaiuri de catre fluturasii din stoamc si de gandurile ce se zvarcoleau in minte mai ceva ca briza de vara printre copaci..mai ceva ca picurii de ploaie ce cadeau din copaci peste hainele noastre, sau pe ale unuia dintre noi atunci cand trageam de frunze si fugeam razand..
Iubeste-ma ca pana acum, iubeste-ma si lasa-ma sa citesc iubirea in zambetul tau adorabil de copil,..iubeste-ma si mai dedica-mi miliarde de priviri ganditoare..iubeste-ma si saruta`ma prin vis...
Iubeste-ma si aminteste-ti milioanele de secunde petrecute dimineata de dimineata, aminteste-ti ouale de ciocolata mancate dimineata alaturi de cafea, aminteste-ti atatea miliarde de clipe in care radeam cu pofta..aminteste-ti privirea mea care`ti dadea impresia ca n-as fi simtit nimic dar care nu putea fi mai incarcata de mai multe tone de sentimente de iubire, recunostinta si multumire....aminteste-ti sutele de zile in care te-am strans in brate..aminteste-ti toate greutatile prin care am trecut..aminteste-ti zambetul meu si clipele cand imi spuneai ca sunt superba..sunt superba de miliarde de ori, miliarde amplificate atunci cand ma privesc prin ochii tai..
Aminteste-ti ziua cand am stat intinsi pe iarba la Bisericani si am numarat minutele pana cand avea sa vina autobuzul...acela care nu a mai venit..aminteste-ti de cate ori ne-au durut picioarele colindand orasul atsa in lung si-n lat...aminteste-ti seara aceea cand ai venit sa ma iei de acasa, aminteste-ti momentul cand Adrian se intorsese sa ne faca semn cu mana sa asteptam semnul lui sa intram in restaurant si cand a vazut ca ne sarutam s-a facut ca nu ne-a spus nimic...
amitneste-ti minutele in microbuz din centru pana in darmanesti...aminteste-ti milioanele de zambete pe care le-am impartit atator oameni pe strada...vrand sa le impartasim fericirea si iubirea ce ne purta pe aripi subtiri dar totusi atat de rezistente...
Aminteste-ti iubire, ca voi fi aici..dar nu pentru mult timp..pentru ca te voi urma..oriunde ai pleca..
Aminteste-ti ca oricate clipe de durere vor trece, atatea clipe de dor si lacrimi...ei bine, le voi reduce..si vor fi compensate de multumirea pe care o voi avea cand te voi putea strange din nou in brate..cand ma voi juca cu mainile tale, cand te voi trage usor de par, cand am sa-ti musc buzele..si atunci cei 160dekm care ne vor desparti cateva luni au sa insemne mai putin decat un fir de nisip...
Aminteste-ti mereu ca te iubesc..pentru ca asta fac...am facut..si voi face toata viata..

Wish u were here-Hey Monday

2010-09-25T14:43:00.003+03:00

Voiam de mult sa scriu..stiu, dorintele mele sunt multe dar nu toate se pot indeplini cand imi propun..ma doare capul de prea mult stat degeaba si maselele de la atatea pufarine si alune..poate ar fi bine sa dorm putin..dar poate mai tarziu..
STiam mereu ca mi-au placut copii dar niciodata afectiunea mea catre ei nu s-a manifestat mai intens ca acum, ca de 8 luni incoace..
In ochii lor vad aceeasi recunostinta pentru faptul ca au primit dreptul la viata asa cum eu ii sunt recunoascatoare vietii pentru ca mi-a planificat un viitor superb si un om caruia sa-i pot impartasi toate trairile mele..
Cand asteptam troleibuzul spre casa, astazi dimineata, pe la ora 10 jumatate, am dat peste un copil dragut, imbracat modest ce era cu bunica lui in oras; si mergeau , dupa cum spunea ea, in parculet..
Baietelul avea 2 anisori si 8 luni..si se numea Ionut. Era foarte vesel si frumos, cu niste falcute simpatice si tinea in mana trei carti de joc pe care le indoia, le arunca pe jos si mai apoi le baga in buzunarul micut al jachetelei lui.
2 ani si 8 luni.. 8 luni...asta inseamna ca s-a nascut in ianuarie..un Ionut nascut in ianuarie, fix in ziua in care eu mi-am cunsocut sufletul pereche..coincidente sau nu, nu ma pot resemna..interpretarile mele ar merge cat mai departe dar prefer sa spun doar ceea ce e plauzibil..pentru mine..pentru altii, poate nu, dar momentan doar parerea si visele mele conteaza..
Pe 25ianuarie 2008 s-a nascut un puiut ce va aduce lumii si celor dragi lui alinare si tot pe acea data mi s-a soptit, fara ca eu sa aud, ca peste exact doi ani voi cunoaste persoana care ma va face sa inteleg ce inseamna expresia :"facuti unul pentru altul.."..

2010-09-22T08:08:00.003+03:00

Sa nu ma-ntrebi ce-i, de ce ma port frumos cu unii sau urat cu altii..de ce-s vesela dimineata si nebuna dupa-amiza..de ce arunc priviri curioase tipei care si-a infipt unghiile in mana mea in dimineata asta, din greseala se pare..
Sa nu ma-ntrebi de ce ma laud ca sunt optimista cand stii mai bine ca mine ca am multe temeri in suflet si ca-mi doresc ca niciodata sa nu fi fost planificat in itinerariul vietii mele sa trec printr-un test de genul astuia pentru care ma pregatesc..
Ei bine, indraznesc sa spun ca sunt optimista..probabil ca voi citi ceea ce am scris acum si voi parea la fel de uimita cum par de fiecare data cand scriu ceva si mi se pare ca nu e scris de mine..dar acum vreau sa devin optimista si nu doar cu vorba sau doar temporar ci pentru anul urmator si..sau macar pentru anul urmator..
Am o lista de lucruri pe care vreau sa le fac, o lista de planuri realizabile pentru ca daca nu s-ar putea, nu s-ar intampla..

Grateful. All my life.

2010-09-18T20:36:00.003+03:00

Adeseori ma cuprind ganduri melancolice..si cand spun asta nu ma refer numai la amintiri ci la lucrurile pe care mi le va aduce viitorul..deseori am fost pesimista, desi abilitatea mea falsa , pe care le-o aratam celorlalti, in fata acelora carora preferam sa nu-mi deschid sufletul, era optimismul.
De multe ori simt nevoia sa ma asez intinsa pe pat, in intuneric, sa inchid ochii si sa privesc lumea de dincolo de realitate..lumea viselor, sa visez cu ochii inchisi dar cu mintea treaza..
Visez..si-n visele mele se afla mereu acel om caruia i-am daruit inima mea si pe care n-as vrea niciodata ...de fapt.., caruia nu am sa accept niciodata sa mi-o dea inapoi..
Visez spre cai nedeslusite dar atat de clare, in esenta...visez..si-n visele mele din viitor se regasesc si clipele minunate din trecut..
asa e, tuturor ne place sa retraim momentele superbe pe care nu le apreciem maxim decat atunci cand au trecut..si eu fac parte din grupul "tuturor"..
Viata e construita intr-un mod atat de complex, incat oricat de experimentati am fi, nu reusim sa aflam toate secretele pe care le ascunde..
Astfel, nu stiu ce-mi rezerva viitorul, insa stiu sigur ca vor si clipe bune, chiar minunate.
Grateful. All my life.

l'amoreuse, l'amoureux.. nous nous sommes .

2010-09-18T15:10:00.004+03:00

Melodia asta imi imagineaza veselia de care va avea parte viata mea, in ciuda multor nereusite.. Pentru ca am un sulfet pereche, intalnit mai inainte de vreme dar totusi la momentul potrivit..
am atatea mii de amintiri minunate si cand inchid ochii, ascultand melodia asta, imi apar toate si le amplific cu un grad mult mai mare de pretuire, acum, cand sunt implinita detinand o viata superba..
Sun fericita! si vreau ca toata lumea sa stie asta!

Welcome autumn!

2010-08-30T21:52:00.003+03:00

Oficial, simt ca a venit toamna..am inceput prin a resimti frigul usor de ieri, in mica noastra escapada din orasul zgomotos, cand m-am enervat pe vantul care mi-a cauzat taietura din palma; fapta ce apartine odiaosei de umbrela cu care banuiam ca voi scoate un ochi cuiva.
Azi am facut ceva schimbari in camera, putin mai multa ordine in micul spatiu in care ma invart, doar asa sa ma simt mai bine..
Tot azi am purtat pentru prima data dupa mult timp sosete. Si acum port, chiar. Si pe deasupra, favoritii mei-slapii mov pufosi. Da..simt ca vine toamna..
Si poate ca ar fi cazul sa schimb titlul "Summerdream-autumn edition"..chiar si asa..mi se pare ca am tinut prea putin titlul propriu-zis a blogului..Summerdream..summer..vara curata..soare..caldura..naduseala..piscina, pupici si stropi de apa curgand de pe piele..
Ii spuneam zilele trecute cuiva foarte drag ca mie a inceput sa nu-mi mai placa vara. Apoi am ras in sinea mea. Ce goguta sunt, din nou.Ador vara, e parte din mine , e parte din visul meu de dragoste ce devine realitate zi de zi, chiar daca povestea mea de dragoste s-a nascut oficial iarna.
De fapt..9iunie. 9 iunie 2009. Atunci a inceput sa se scrie istoria noastra, impreuna.
Si acum, srand pe pat si analizand milioanele de cadouri si suveniruri din vara asta superba, ma bucur atat de mult ca sunt sanatoasa si ca in minte si in pc, sortate pe foldere, am cele mai minunate amintiri..si sunt atat de vii in mintea mea..Atat de vii!
As putea chiar sa povestesc din nou cum am furat-o pe sor-mea la nunta lor, cum l-am privit pe iubitul meu, stand in bratele lui, in intunericul verii ce usor usor incepea sa se contureze, la banchetul de pe 4iunie...as putea chiar sa spun, cu tot cu detalii, aventurile noastre de la strand,miile de poze facute.. sambata la Bisericani, ziua la Margineni..ziua de ieri, minunata zi la Bicaz..inima imi bate atat de fericita, sunt mai constienta ca niciodata ca toamna asta va fi vesela si ca urmatorul an prin care voi trece voi capata atata rabdare ca si mie imi va veni greu sa cred..
Si ma simt atat de plina de putere, chiar daca ochii imi fug pe ecranul monitorului, deruland atatea poze si videoclipuri din anotimpul ce tocmai s-a incheiat, ma simt atat de plina de putere in ciuda faptului ca in fiecare toamna tanjeam dupa toate clipele minunate din vara..de zilele de caldura...,ma simt atat de plina de putere amintindu-mi toata tristetea din anii trecuti..si falsul meu optimism..ma simt atat de plina de putere stiind ca voi avea rabdare si voi trai clipe superbe, mai superbe cu fiecare zi ce trece ,cu fiecare grad ce scade, cu fiecare ora ce se deruleaza pe ceasurile mele roz si negru..ma simt atat de plina de putere..pentru ca il am pe el..
Pentru ca norocul imi surade, miliarde de clipe cu Soare si fara imi fac cu ochiul, mana, buzele si intregul corp imi e incalzit de persoana pe care o ador mai mult decat orice sii..bineinteles, Cineva acolo Sus..ma iu...pardon..NE IUBESTE.

Tin fericirea in palme..

2010-08-29T21:19:00.005+03:00

Imi place sa ma plang, da, e adevarat..dar nu-mi place mai mult decat sa-mi dau seama, de fiecare data cand am ocazia, de cat de norocoasa am putut ajunge..De cat de norocoasa sunt pentru ca...pentru ca revin astazi in aceleasi locuri unde, candva eram trista..si singura..si visam la acea zi cand voi tine pe cineva special de mana si nu-mi va fi jena sa strig in gura mare ca sunt si voi fi si am fost cea mai fericita persoana din lume de cand l-am cunoscut pe el.. mi-e atat de bine in bratele lui pe bancheta din spate a masinii surorii si cumnatului meu, sa-i urmaresc privirea jucausa alergand pe geam si aratandu-mi si intrebandu-ma lucruri de genul "ala e barajul pe care il vedeam de sus de la Bisericani ?".., mi-e atat de bine sa-i tin fetisoara in palme si sa-l privesc in ochii mici si iscoditori si stralucitori..si-n ochii aia citesc toata fericirea ce mi-e scrisa..alaturi de el..citesc sinceritate si iubire..si dorinta de a ma imbratisa..sau poate ca citesc dorinta de a fi imbratisat..mi-e atat de bine cand ma aflu la cativa centimentri de pamant in bratele lui..mi-e atat de bine cu el..si ma simt de parca niciodata n-a fost altfel..
O imbratisare din acelea ce-mi sunt rezervate din partea lui acopera pe putin un miliard din clipele mele de dezamagire din viata pe care am trait-o..
Ei bine..si da..el e singurul care ma poate face sa visez..el e singurul care ma alina..ma sprijina si ma incurajeaza..el imi da putere..Tu imi dai putere..de-aia nu am sa te las niciodata din brate..sa ma claxoneze miliarde de masini..tot am sa te strang in brate..Pentru ca asa trebuie.
Si multumesc pentru inca o zi fabuloasa, minunata, magica, fantastica, magnifica,superba, mirifica, frumoasa, draguta, dulce, aromata..

Nesomn.

2010-08-29T06:38:00.003+03:00

De mult..de fapt..de cand ma stiu..nu am avut atata activitate noaptea, in timp ce dorm..
Trebuie totusi sa marturisesc, in caz ca scumpul meu blog nu va arata adevarata ora la care a fost scrisa/publicata aceasta postare..ca acum e ora 6:38 si ca eu sunt a naibii de furioasa si de iritata pe ploaia asta..da,da..stiu ca trebuie ploaie pt pamant..cum zice bunica..insa fix azi cand trebuia sa ies sa ma plimb si sa mananc ciocolata sau..in cel mai bun si frumos caz..sa merg la Bicaz cu sora, cumantul si iubitul. Ei bine, nu..nu se va intampla..de ce? pentru ca ploua!
m-am trezit pe la 2-3 si mi s-a parut ca aud stropi de ploaie..apoi rafale de vant si tone de ploaie..m-am gandit ca poate se termina pana dimineata..ei bine, nu s-a terminat! M-am trezit mai apoi pe la ora 5 si am inceput constiincioasa sa-mi desfac cele 8 codite pe care le-am prins cu sarguinta aseara..da, chioara de somn, cu un picior sub plapuma si unul deasupra , mi-am desfacut coditele a caror carliontare n-as vrea sa o pierd. Asa ca mi-am facut un coc in stanga si unul in dreapta..Pun pariu ca pe la ora 9 o sa-mi stea iar parul oribil.
In alta ordine de idei, pe la ora 5 si ceva..sau 3 si ceva..i-am dat un bip iubitului..Si nu-mi amintesc exact cand..cred ca aseara, inainte sa adorm , mi-am propus sa nu mai trezesc bietul baiat ca sa-i arat ca nebuna se gandeste la el; chiar si-n timp ce doarme..chiar daca asta e realitatea. [:">]
Probabil ar trebui sa adorm din nou dar nu mai gasesc somn in capsorul asta, mai ales ca am visat niste rochii absolut magnifice pe care le probam eu si o noua prietena, Mihaela; cunoscuta tot in vis.
Ma doare burtica si cred ca e posibil sa nu mai dorm cu capul sub fereastra..Am impresia ca asta ma face sa fiu activa ..foarte activa..in timpul noptii.
Cine stie, poate intr-o noapte o sa ma apuc sa-mi fac temele..sau sa mananc in timpul somnului..
Am chef de activitate si imi arde sa-mi indrept parul dar m-am chinuit prea mult cu coditele.
Ei bine, cred ca am sa incerc sa adorm din nou.
Somn usor tuturor oamenilor normali..si..cine stie cand mai aterizezcu gandurile aici..daca peste 10 zle imi va fi taiat netul..yeeey! :(

Zambet de lumina

2010-08-28T10:22:00.000+03:00

Pentru tine...sa stii..
Numar noapte si zi..

Inalcanzable.

2010-08-23T19:45:00.003+03:00

De neatins.
Asa sunt unele iubiri..sau poate ca fiecare in parte..cu bune cu rele..
asa e si iubirea noastra...si nu ma laud sau nimic de genul asta, dar iubirea asta e unica..absolut unica..
Pentur ca nimeni nu mi-a oferit atata alinare, sprijin, atata veselie, atatea imbratisari dulci si nimeni nu m-a mai sarutat atat de dedicat si pasional..
Nimeni nu mi-a mai soptit atatea cuvinte frumoase..nimeni nu mi-a tipat ca ma iubeste..nimeni nu e mai mandru de mine ca fiind a lui..
Si nimeni..dar absolut nimeni..nu-i e mai recunoscatoare, mai fidela, mai increzatoare, mai indragostita de el cu fiecare zi ce trece decat mine..

"Parul tau miroase a iasomie, si a cocolino"

De cand m-ai sarutat pe coltul gurii..

2010-08-17T21:09:00.005+03:00

Deseori ascult cate o melodie, intamplator..si-mi aduc aminte atatea clipe minunate..si imi planuiesc atatea clipe mult mai fantastice decat ceea ce am trait pana acum..

ti-am mai spus ca alaturi de tine, visele mele devin realitate, zi de zi ?
Vreau atat de mult sa ma iei in brate, sa ma asez ca un copil la pieptul tau, sa ma saruti pe frunte si sa-mi soptesti, oftand; acel oftat care dezlantuie mii de clipe minunate-amintiri; in mintea ta..ca ma iubesti..
Iubeste`ma in continuare, dragul meu..
Iubeste`ma si fii alaturi de mine secunda de secunda, prezent in gandul meu mereu, ca si pana acum..
Celor ce nu stiau pana acum,..ei bine..da, exista suflete pereche..exista oamenic are sa te inteleaga orice ai face..exista oameni care glumesc, sunt seriosi, te suna, te saruta, te imbratiseaza, te iau in brate fix atunci cand iti doresti dar nu le spui nimic.
pentru ca sufletele pereche se ascund sub chipuri pe care inconstient le-am asimiliat unor persoane..persoanele perfecte..
"stii, nu, nu mi-am faurit niciodata un chip perfect..dar sunt sigur, mai mult ca sigur de fapt..ca tu esti sufletul meu pereche..cum stiu asta ? ei bine..pai sufletul meu s-a atasat de tine din prima clipa cand te-a vazut..si de-atunci nu vrea si nu ma mai lasa sa te las sa pleci..Si-n vecii vecilor nu te-as lasa nici eu sa pleci, iubito.."
Continua, iubitule..sa fii asa perfect cum ai fost...continua sa-mi dai toata fericirea din lume..continua sa ma iubesti...asa cum imi prezicea zambetul tau de la prima noastra intalnire..in timp ce alunecam pe zapada..
Iubeste-ma..

love is kindful, amazing....

2010-08-14T20:28:00.004+03:00

De multe ori, imi place sau o fac din obisnuinta..ma opresc din ceea ce fac pe moment si incep sa depanez amintiri..
si-n toate aminirile mele..nu reusesc sa gasesc un sentiment mai frumos decat cel care`mi este furnizat de aproape 7 luni..
Nu gasesc nimic mai frumos decat faptul ca exista o asemenea persoana pe acest Pamant care sa fie in stare sa ma accepte asa cum sunt..sa ma alinte, sa ma inteleaga, sa ma iubeasca neconditionat..sa adore aceleasi chestii ca si mine..sa inteleaga genul de glume pe care`l fac..
"Oare cat iti trebuie sa realizezi ca omul de lagna tine e cel pe care`l vrei alaturi toata viata ?"

aventura de astazi; to keep in mind! :
Vizita la Bisericani;
Pupaturi, imbratisari;
Plimbare pe drumurile minunate;
Pupaturuuuuri <3;
Mers desculta pe strada, cu balerinii intr-o mana si cu cealalta tinandu-l pe El
Facut poze;
Pupaturi, imbratisari;
Bagare de seama ca sambata sunt scoase din ciorculatie doua microbuze;[unul din ele trebuia sa ma aduca pe mine acasa :O ! ]
Nervi;
Coborare 7 km Bisericani-->8km departare de Piatra;
Baut apa minerala rece-->clocita;
Pupaturi, imbratisari;
Sters iubit pe fata cu un miliard de servetele;
Glume, batai;
Pupaturi;
Alergare pe strada;
Facut poze;
Schimbat bani;
Imbratisari, pupaturi;
Donat evantai -->iubit;
Urcare in microbuz;
Ascultat muzica cu gandul la Scumpiciunea de iubit;
Ajuns la 1 Mai;
Mers pe jos pana acasa;
Cazut franta, cu dureri de tot ceea ce se numeste picioare si nu numai.

Şi..

2010-08-10T10:40:00.003+03:00

Cred că e un moment bun să reîncep să scriu cu diacritice..voiam de mult să postez ceva nou aici..voiam să-mi continui ideile pe care le aveam în postările anterioare..voiam..
Simt astăzi, când se împlinesc cele 3 săptămâni de la ziua aceea oribilă, că totul n-a fost atât de greu..că de fapt am învăţat să rezist, am mai adăugat puţină rezistenţă la gradul mic de antrenament pe care-l aveam pentru timpul petrecut fără el..cât de mult pare o lună departe de omul pe care-l iubeşti..şi cât de repede trece timpul când eşti privilegiat să-l păstrezi aproape de tine..
De fapt, probabil că despre asta aş fi vrut să vorbesc..despre faptul că timpul trece mai repede când de fapt ar trebui să stea pe loc şi întârzie să treacă atunci când aşteptăm cu disperare ca un anumit fapt să se împlinească..
E ca şi cum ne-ar face în ciuda..
Am întrebat o persoană importantă pentru mine ce importanţă are conceptul ăsta pentru el; cum că timpul se dilată şi se contractă..şi mi-a spus că nu putem schimba noi legile create de propriul nostru creier..legi pe care se încăpăţânează să le respecte cu stricteţe..Că de fapt, dilatarea şi contracţia timpului face parte din itinerariul schimbărilor pe care le are întreaga noastra fiinţă atunci când îcepem să ţinem cu adevărat la cineva...atunci când îndrăgim pe cineva su când simţim că am cunoscut dragostea..Împreună cu multe, multe alte schimbări..
Ca şi faptul că uneori oamenii ni se par minunaţi sau, deopotrivă, oribili, monstruoşi..şi-n felul ăsta revin la postarea mea anterioară pe care ţin neapărat să o termin, să-mi duc ideea până la capăt.
Când veneam din oraş, ascultând melodiile drăguţe ale lui Colbie Caillat/Colbiei Caillat ( !? ) am observat atâţia oameni veseli mergând pe trotuar..şi mi-am zis în gând că ăsta e unul din puţinele momente când mai am puterea şi deopotrivă, interesul, să-i ăprivesc pe cei ce sunt semeniii mei..Ţin minte că atunci când eram micuţă, o întrebam pe mama tot felul de lucruri prosteşti şi, curios, mama avea mereu răspuns la întrebările mele cu grad maxim de curiozitate..Mi-aduc aminte că am întrebat-o de ce oamenii nu sunt toţi la fel..de ce se spune că seamană când de fapt sunt atât de diferiţi; uite de exemplu, cuplul ăla care se ţine de mână..ea de ce are părul lung şi el nu ? şi mama mi-a răspuns "pentru că dacă am semăna perfect între noi, ne-am plictisi unii de alţii.."
Ei şi-acum vine întrebarea mea de om puţintel mai mare : chiar dacă nu semănăm la perfecţiune între noi, e sau nu adevărat că unii oameni sunt plictisiţi de semenii lor ? Da, e retorică întrebarea..
Uităm de multe ori să ne iubim pe noi, să ne preţuim vecinii, cunoscuţii..ne pregătim doar să-i înfruntăm..să le facem în ciudă cu ceea ce posedăm, maşini, case, conturi în bancă..ne păcălim pe noi înşine că absolut toată lumea e interesată de cât de bogaţi sau nu, de cât de dotaţi suntem sau de cât de fancy vorbim..Uităm să lasăm chestiile astea nepotrivite pentru ..pentru nimeni..pentru că nu se cuvine să spun "pentru alţi oameni"..deoarece asta e valabil pentru toţi în lumea asta..
Uităm să preţuim lucrurile care contează cu adevărat..atâtea mii de aspecte ce rămân neglijate la infinit..
Uităm să ne dăm seama că suntem frumoşi, că omul ăla ( întâmplător ales , de pe stradă ) e pur şi simplu frumos şi împlinit pentru că o are alături de el pe soţia lui,venind de la piaţă, cu care; cine ştie,a împărţit mii de necazuri şi bucurii de-a lungul vieţii...şi nu să-l observăm pentru că miroase a transpiraţie, chiar dacă ăsta e singurul mod în care se face remarcat.., sau mai ştiu eu pentru ce motive..
Lumea asta e plina de prea multă duşmănie; ştiu, au observat-o atâţia şi atâţia oameni şi n-au ptuut face nimic în privinţa asta..dar măcar îmi rămâne dreptul să întreb.."Oare de ce nu putem fi mai buni ? de ce uitam să ne deschidem inimile în faţa celorlaţi şi preferăm să facem tot, dar absolut tot, ca să-i rănim în loc să-i iubim aşa cum ar trebui ?"

Multumesc..

2010-08-06T21:35:00.004+03:00

Now I lay here day dreaming on your chest...

Ganduri..

2010-08-06T20:49:00.004+03:00

Mii de ganduri..asta am avut in cap cand ma-ntorceam acasa,cu castile-n urechi, ascultand-o pe divina Colbie Caillat, cu bretonul in privire si cu privirea pe fereastra troleibuzului..
M-am gandit ca ma grabesc prea mult sa scap de liceu, sa merg la facultate si sa-mi fauresc viata pe care o visez de mult timp incoace..m-am gandit ca nu osa ma mai trezesc somnoroasa , sa o lovesc in somn pe sor-mea...dar legat de asta..m-am obisnuit treptat cu ideea.. ca nu o sa mai doarma cu mine ci cu sotul ei..care mi-e ca un frate..acum..cand aduc vba de sormea..nu mai e doar ea..acum am doi frati..si e mult mai bine..
m-am mai gandit, vazand atatia oameni..ca sunt frumosi..oamenii..in general..vara cand femeile poarta sandale colorate..si genti superbe..si bratari si cercei luungi..si barbatii in pantaloni scurti..cu brate si picioare bronzate..cu zambete..si-n general..suntem o luma plina de frumuseti..

Seara de august..

2010-08-04T21:19:00.005+03:00

Mi-am ales ca design tema calatoriilor..plina de fotografii inramate pe pereti pentru ca sunt adepta calatoriilor care te fac sa iesi din cotidian..alaturi de cei pe care-i iubesti sau indragesti..si pentru ca momentan sunt intr-o calatorie.literal..sunt intr-o calatorie in care trebuie sa ma invat sa fiu putin mai matura in ciuda unor momente cand ma alint si sunt copil...sa invat sa ma multumesc cu mai putin si sa profit la maximum de unele clipe ce-mi sunt date si redirectionate in mod spontan..

Era inca o seara minunata de august..in camera micuta, martora a tuturor trairilor lor..stateau amandoi si se uitau la un film..afara se intuneca usor..
"Mi-e foame.."a spus ea.
"Ce preferi, scumpo ?"i-a replicat bland iubitul ei.
"Un iault..sau doua.." s-a alintat ea..
"Alintatura mica.." i-a spus el ridicandu-se de pe pat sprinten si sarutand-o pe nas.."Capsuni, ananas sau cirese?" ii striga din bucatarie din fata frigiderului.
"De amandoua.."se auzi vocea jucausa si alintata din dormitor..
El rase si se intoarse cu 3 paharute de iaurt pe care i le insira pe noptiera in fata iubitei sale..ii intinse o lingurita facand o plecaciune..Iubita lui zambi ca un copil ce-si adora sufletul pereche zi de zi..cea care-l gaseste perfect in toate privintele si-l intreba mirata cand vazu ca e o singura lingurita:
"Dar tu? nu mananci cu mine ?"
"Ai sa-mi dai de la tine, nu ?"o privi el gales..
"Ihhmm..ma mai gandeesc.."chicoti ea intinzandu-se sa-l sarute..
Apoi se aseza la loc, turceste, cu picioarele incrucisate si desfacand cutiuta de iaurt cu aroma de ananas incepu sa amestece cu lingurita si apoi sa bage multumita cate o jumatate de lingurita de substanta delicioasa in gura..apoi ii intinse si lui..el ii lua lingurita cu buzele si inghiti si el..apoi..prefacandu-se putin hapsan mai inmuie odata lingurita si ii puse iaurt pe umar iubitei lui..apoi il linse de acolo..sub privirile pline de recunostinta ale ei..dupa ce ii saruta umarul indelung, el reveni la acelasi nivel cu ea..Iubita lui se apleca si-si lipi fruntea fierbinte de a lui..
Apoi..usor usor..incepura sa se sarute "asa cum le place lor.." un sarut usor si lin..care opreste timpul in loc..

and I`ll be ok..

2010-07-31T20:50:00.002+03:00

N-am mai scris de mult aici...poate pentru ca n-am avut puterea si m-am mintit ca totul e bine si ca gandurile mele pot fi spuse direct la telefon..fara sa fie nevoie sa mai trec si pe aici..dar imi amintesc ca blogul asta a fost martorul tuturor trairilor mele..deci ar fi nedrept sa-l privez de toate cate mi se intampla..
Mi-e foarte dor de cel care-mi ilumina diminetile si zilele in intregime..si-mi pare atat de rau ca ma las prada unor ganduri idioate si spun cu voce tare niste lucruri total neadevarate..sa stii, iubitule..ca inca imi vine sa ma urc pe bicicleta cu durerea asta ingrozitoare de burta..si sa pedalez pana la intersectia drumurilor..sa ma asez jos, pe ciment..si sa te astept..10 minute..o ora..o vara..o viata intreaga...
nu vreau sa ma gandesc ce mi s-ar putea intampla daca n-ai fi langa mine mereu..si crede-ma ca eu, fara tine, sunt prastie...sunt nimic..
mi-e dor de tine..mi-e dor de noi..mi-e dor sa ne strangem in brate si sa zambim ca doi copilasi ce suntem..mi-e dor de momentele cand nu ma gandeam la nimic altceva decat la glumele pe care mi le spuneai, la zambetele care mi se intipareau automat pe fata si la faptul ca ma tineai si te tineam de mana..
si acum zambesc, iubitule..dar zambesc cu resemnare..cand numar zilele pana la analizele alea care trebuie, TREBUIE sa iasa bune..
pana atunci..eu am sa fiu aici..sa te astept..

I never said thank u for that..

2010-07-19T22:09:00.003+03:00

De azi..ei bine..de maine..incepe o noua etapa din viata mea..una grea, probabil..dar peste care sper sa pot trece cat de usor pot..
Imi pare rau ca ma gandesc din nou numai la mine..dar acum, cand mi-e greu, mi-aduc aminte momentele in care m-am gandit mai mult la circumstante si n-am profitat mai mult de ocazie..
Aici am sa scriu de fiecare data cand imi va fi greu..mult mai greu ca pana acum..si poate ca atunci cand ai sa ai posibilitatea, ai sa citesti aici, iubitule..ai sa vezi ca in ciuda unor lucruri pe care le regret nespus de rau; lucruri care le spun, iubirea ce ti-o port e mult mai mare decat universul..mai mare decat gaura aia neagra care ameninta ca va inghite toata omenirea.
Nu ti-am spus iubitule..multumesc..pentru ca ieri ai stat in pat, pe perna langa mine si m-ai privit cum adormeam..nu ti-am multumit pentru ca de atatea ori m-ai sarutat...pentru ca mereu m-ai facut sa ma simt mai bine..pentru ca ma adori in felul tau..pentru ca fara tine n-as fi ceea ce sunt astazi...iubitule..mi-e atat de greu sa accept ca o sa fim departe o luna..de fapt..la urma urmelor..chiar si un an..tu..tu cel care-mi dai putere sa le fac si sa le cred pe toate..
Nu ti-am multumit pentru ca ai fost alaturi de mine si-n momentele cand eram trista si nici vesela..
te iubesc..pur si simplu..si desi stiu ca-mi va fi greu..
vom trece cu bine...peste tot..

Sfarsit. Un nou capitol din viata mea..

2010-07-18T20:28:00.002+03:00

Ei bine..da..s-a terminat..
Surioara mea a avut parte de cea mai minunata nunta ever; m-am tinut de promisiunea de a o fura chiar daca n-am iesit in castig cu ceea ce am negociat fiind pacalita de domnu` Mire care s-a dovedit a fi mult mai smecher ca Sora Miresei Cea Plina De Initiativa..
Oricum..am petrecut 36 de ore fantastice cu cei pe care ii iubesc alaturi..
Si desi imi va fi greu; f greu;mult prea greu..am sa gasesc putere si o sa ma invat sa privesc altfel lucrurile..
Sunt extrem de obosita, n-am dormit decat 3 ore azi; si probabil ca voi adormi in curand...

Memories..

2010-07-13T20:16:00.005+03:00

Spuneam intr-unul din posturile anterioare ca daca as putea vorbi despre ceva si sa fiu total in cunostinta de cauza..ei bine, subiectul ar fi eu..Si mai nou..EL.As putea vorbi despre trairile si gandurile, multumirile si regretele mele; temerile mele..Stiu, stiu, nu e ok sa poti vorbi deschis despre ceea ce-ti face rau sau numai gandindu-te la acel lucru sa simti ca ti-e teama. Astazi, stand in pat si privind un film la televizor, am fost acaparata din nou de reclame. Asa ca, fiindu-mi prea lene sa schimb programul, m-am intors pe o parte si am zambit..am zambit gandindu-ma la evenimentul ce m-asteapta..si deodata..nevrand in acelasi timp sa par pesimista..mi-am zis..:"pai da, va fi mirific, va fi minunat, va fi senzational..o sa traiesc un lucru uimitor..si apoi ?!"
Asta ma intreb si acum..ce m-asteapta dupa? cand vara o sa se termine..cand o sa vina iar frigul si cand am sa raman singura..? poate ca nu complet, dar sunt sigura ca am sa le simt lipsa..si ei..si lui...sora mea pentru ca voi ramane singura in camera si-n casa si copilaria noastra impreuna a luat sfarsit...si lui..pentru ca va fi la facultate..pentru canu o sa-l mai vad in fiecare zi si nici macar de doua ori pe saptamana..pentru ca-mi va fi extrem de greu sa stiu ca nici azi n-am primit niciun mesaj de la el..
Asa am fost mereu..de cand eram copil..si se anunta vreun eveniment la care urma sa particip, ma pregateam cu atata bucurie..iar dupa ce toata actiunea lua sfarsit, simteam ca lumea cade pe umerii mei..m-am invatat sa traiesc cu speranta ca zilele din viitor sunt mereu mai buen ca cele din prezent..iar pe cele din trecut nici nu le mai observ..sau poate..ca da..traiesc inca in viitor..ma hranesc cu micile firimituri ce se anunta fastuoase in viitorul meu si dau la o parte zilele pe care le traiesc pregatindu-ma pentru acele mici firimituri..
As vrea ca asta sa inceteze..sa pot spune "stop!" si totul sa dispara..bucuria excesiva, captarea cator mai multe amintiri si-n cele din urma regretul ca totul a luat sfarsit..
Se spune ca toamna, odata cu moartea naturii, moare si o parte din sufletul omului care a trait cele mai frumoase clipe in vara care tocmai a luat sfarsit..Eu nu vreau ca data de 17 iulie sa se termine prea repede si totusi vreau sa se termine odata. Sa simt ca stresul si nebunia au luat sfarsit..Si-n acelasi timp vreau sa vina, sa o vad pe sora mea fericita..sa-l vad pe barbatul pe care-l iubesc alaturi de mine, sa pot urla-n gura mare ca sunt cea mai mandra si fericita persoana de pe pamant..
Nu mi s-a mai intamplat niciodata sa meditez atat de mult la "cum va fi cand se va termina" inainte ca acel ceva sa se fi intamplat macar..sper ca poate in felul asta, sa reusesc sa-mi fac curaj singurica..sa incetez sau sa reduc imposibilitatea continuarii vietii mele hranindu-ma din planuri...vreau sa-nvat sa ma bucur de ziua de azi..si sa ma gandesc, ca pe langa evenimentele care se anunta fastuoase, putine deci, sa reusesc sa gasesc altele mai marete..cum ar fi aceea ca oricat de greu mi-ar fi fara ei doi..fara sora mea si iubitul meu aproape..voi reusi sa le pastrez prezenta spirituala langa mine..mereu in inima mea, amandoi! chiar daca la kilometri distanta..